politica

În urmă cu un an, după finalizarea campaniei electorale, am înaintat o listă cu 25 de probleme de rezolvat în Sighișoara. A trecut un an de atunci, însă eu nu am văzut o măsură fermă de reformare a administrației locale sau de atragere de finanțări europene, în contextul în care mai multe comunități din împrejurimi s-au angajat la investiții în restaurarea patrimoniului. N-am văzut nici proiecte însemnate pentru plebe, cum ar fi finalizarea stadionului, condiții mai bune în grădinițe, școli și licee, construirea unui spital nou și a unei maternități noi, parcuri curate și sigure pentru copiii și nepoții noștri, spații de agrement și piscină acoperită, parcări moderne și curățenie exemplară sau restaurarea Cetății.

Sighișoara este prizoniera investițiilor începute, dar nefinalizate, și a promisiunilor electorale nerespectate. An de an ni se promit lucrări noi și se alocă sume generoase pentru studii și documentații inutile, timp în care ceea ce s-a clădit se degradează văzând cu ochii. Alternarea a 4 primari (2 social democrați și 2 liberali) în decursul ultimilor 3 ani nu a adus nicio schimbare de paradigmă, iar subiectul privitor la necesitatea finanțărilor extrabugetare și a unei strategii de oraș pare a fi o limbă străină pentru executiv și pentru șeful său demisionar și ilegitim, în calitate de principal ordonator de credite.

„Totul pentru voi, nimic pentru noi” - cu acest slogan au defilat reprezentanții Partidului Social Democrat, din Sighișoara, în timpul campaniei electorale, din 2016. Au și reușit, ulterior, să câștige șapte mandate de consilieri locali plus postul de primar. Însă, ceea ce ne interesează pe noi este cu ce beneficii s-au ales sighișorenii de pe urma acestor alegeri. Ce și cât a câștigat Sighișoara? Răspunsul ni l-au dat chiar aleșii locali care, potrivit legii, trebuie să prezinte, la sfârșitul fiecărui an, raportul de activitate.

Au trecut 9 luni de când echipa PSD promitea, prin vocea medicului Geta Todoran, construirea unui spital nou și a unei maternități noi, însă apariția în peisaj a unei Fete Morgana din familia finanțărilor guvernamentale a făcut-o să-și uite promisiunea și să îmbrățișeze un proiect prăfuit al PNL, de mutare a secției de obstetrică-ginecologie în clădirea insalubră a fostei policlinici. După ce a fost respins la vot de două ori, primarul demisionar a insistat ca el să fie readus în discuție, a treia oară fiind cu noroc pentru coaliția de facto USL, care, din disperare, se agață de orice pentru a ne demonstra că face ceva în oraș.

Mârlănia aleșilor locali a atins cote alarmante. Deși au funcții vremelnice și se presupune că ar trebui să lucreze în folosul cetățeanului, unii dintre ei se comportă de parcă le-am fi dușmani, doar pentru că nu le împărtășim opiniile sau pentru că ne permitem să le criticăm acțiunile. Astfel, orice sighișorean care cutează să le vorbească acestor politicieni de ocazie atoateștiutori este privit din turnul de fildeș drept clevetitor, diversionist, conspiraționist sau dușman de clasă ce-i împiedică să-și pună în aplicare programele politice pe care le încalcă flagrant (dacă ar avea așa ceva).

Potrivit unui comunicat dat publicității de Agenția Națională de Integritate, Mircea Pălășan, primarul comunei Bunești, s-a aflat în conflict de interese în perioada 2012-2016. El a întocmit și semnat două proiecte de hotărâri ale Consiliului local privitoare la aprobarea unui plan urbanistic zonal pentru pentru imobilul proprietatea sa personală.

Ne dorim să avem un oraș mai curat, mai îngrijit, un oraș care să ne ofere mult mai multe. Însă, Sighișoara, în momentul de față, este plină de probleme. Pentru asta, unii critică Primăria. Alții blamează consilierii că nu își fac treaba. Însă, puțini știu care este de fapt rolul fiecărei autorități, ce și cât poate face fiecare. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează aparatul administrativ local, dar și pentru a afla cum ne putem implica activ în organizarea orașului, am stat de vorbă cu Bogdan Burghelea, avocat și consilier local. Reprezentantul Uniunii Independente pentru Sighișoara ne-a oferit o altfel de lecție de educație civică.

În decurs de o săptămână, Sighișoara a avut primar, apoi a rămas fără și acum are din nou. Sună haotic, la fel ca și situația în sine. Pe 3 februarie, Ovidiu Mălăncrăvean a demisionat. Prin presă s-au invocat “motive personale”. În data de 7 februarie el s-a răzgândit. La câteva zile după această agitație, l-am contactat telefonic. Reticent, ușor atacat și surprins, Ovidiu Mălăncrăvean ne-a răspuns. Cu toate acestea nu am reușit să descoperim concret de ce a demisionat, de ce a revenit și, mai ales, ce efecte au protestele sighișorenilor asupra sa.

După numai 8 luni de mandat, Ovidiu Mălăncrăvean (foto sursa Agerpres) a demisionat din funcția de Primar al Sighișoarei, invocând motive personale. În condițiile în care, la bursa zvonurilor, intenția sa a fost speculată încă de la începutul mandatului, protestele din ultimele zile, la care s-au raliat și sighișorenii, par a fi un moment oportun pentru părăsirea scenei politice locale și administrației publice, oricare ar fi adevăratele motive. Încercarea noastră de a le afla a eșuat.

Pentru a doua zi consecutivă, sighișorenii au ieșit în stradă. Aproape 1500 de oameni au scandat în cor „Să vă fie frică, țara se ridică”. Locul de întâlnire al protestatarilor a fost sediul PSD, „ciuma roșie”, așa cum au numit aceștia partidul aflat la guvernare. Cu pancarte în mâini, cu sentimentul de revoltă bine impregnat în suflet, oamenii au pornit în marș pe străzile Sighișoarei. Unul dintre oamenii care au avut curajul să inițieze aceste proteste și la Sighișoara este Bărăbaș-Savu Stelică. El ne-a declarat motivul pentru care a hotărât să iasă în stradă: „Efectele negative ale hotărârilor luate de Guvern se vor răsfrânge asupra generației mele și a copiilor noștri, iar noi nu putem fi leneși, ignoranți și fugi de realitate...

Ordonanțele Guvernului Grindeanu, adoptate mișelește în ultima seară a lunii ianuarie, au scandalizat opinia publică. Dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu și schimbarea codurilor penale în sensul favorizării infractorilor au scos în stradă sute de mii de români. Sighișorenii s-au raliat marilor orașe și și-au manifestat pașnic nemulțumirile față de acțiunile guvernului de subminare a statului de drept. Protestatarii au scandat împotriva corupției generalizate, împotriva legiferării hoției din administrație și împotriva Primarului, dar și pentru abrogarea ordonanțelor guvernului și pentru un DNA mai puternic, amintindu-le guvernanților că locul infractorilor este la închisoare, nicidecum la conducere.

România nu scapă de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nici în 2017. Miercuri, 25 ianuarie, Comisia Europeană a prezentat un raport privind progresele înregistrate de țara noastră în domeniul Justiției și Afacerilor Interne. Raportul vine în contextul în care Guvernul recent instalat a încercat adoptarea unor ordonanțe parșive privind grațierea colectivă și modificarea Codului Penal în sensul favorizării politicienilor certați cu legea. Inițiativa coaliției PSD-ALDE a primit critici din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Direcției Naționale Anticorupție și Agenției Naționale de Integritate.

A trecut mai bine de jumătate de an de când Sighișoara are un primar nou, dar și un Consiliu Local înnoit. Dacă această schimbare este de bun augur, vă las pe fiecare în parte să răspundeți. Într-o societate în care comunicarea e mai la îndemână, ca oricând, în Sighișoara încă sunt probleme în această privință. Sighișorenii nu sunt informați despre hotărâri care-i vizează, iar de ținut cont de păreri și propuneri nici nu mai vorbim. Totuși, sunt și consilieri locali, deschiși la vorbă. Unul dintre aceștia este Iulian Sîrbu. O personalitate des pomenită, fie de bine, fie de mai puțin bine. Însă, noi ne bucurăm că mai putem afla ce se întâmplă în orășelul nostru.

Trăim vremuri tulburi, dar și periculoase. Aproape că fiecare om al acestei țări se întreabă și întreabă, pe bună dreptate, unde vrem să ajungem și care este scopul bălăcărelii publice pe care o putem vedea, de ceva timp încoace, în mass media centrală și nu numai. Credeam, ca și cetățean onest, că odată cu finalizarea campaniei electorale și stabilirea învingătorilor (vox populi, vox dei) terminăm cu aruncatul în spațiul public a unor cuvinte înarmate cu substanțe letale capabile să destabilizeze un sistem fragil democratic, având la bază un așa-zis stat de drept original, tot mai des contestat.

Un parlamentar USR debutant ne povestește primele experiențe în Parlamentul României. La o scară mai mică, același algoritm al nerespectării procedurilor administrative (precum proiectele aduse în dezbatere în ultimul moment) și aceleași metehne (precum fumatul în birou), se găsesc și în Sighișoara și, probabil, în alte instituții publice. Escapadele sunt posibile acolo unde unii funcționari sunt mai puternici decât aleșii vremelnici și unde șefii lor ierarhici, precum primarii, sunt mult prea binevoitori sau chiar complici.

Există o butadă care circulă în spațiul public american și inserată în literatura de specialitate din România, potrivit căreia, în prima săptămână după alegeri, un congresman american, aflat în sala Congresului, stând lejer în fotoliu și netulburat de nimeni, se întreabă cum a ajuns el în această poziție? Satisfăcându-și curiozitatea lăuntrică, prin argumente reactivate din subconștient, aceeași întrebare (de data asta retorică) și-o pune și față de ceilalți colegi de Congres (Camera Reprezentanților și Senat), cum au reușit ei să ajungă în această poziție de demnitate supremă?

Scrutinul pentru noul Legislativ al României a înregistrat o scădere importantă a prezenței la vot. La nivel național au votat 7.2 milioane de români din totalul de 18.2 milioane cu drept de vot (39,4%). În Județul Mureș au votat 184.421 persoane din totalul de 482.197 înregistrate pe listele electorale (39,35%), sub prezența înregistrată în anul 2012, care a fost de 41,02%. Potrivit Prefecturii Mureș, în județul nostru s-au înscris în cursa electorală 130 de candidaţi la funcţia de deputat, din partea a 26 de formaţiuni politice, incluzând organizaţiile minorităţilor naţionale, şi un independent, precum şi 50 de candidaţi la funcţia de senator, reprezentând 10 formaţiuni politice.

Duminică, 11 decembrie 2016, suntem chemați la urne pentru a ne alege senatorii și deputații. În viitorul Parlament vom avea 466 de parlamentari (330 de deputați și 136 de senatori), față de 588, câți au fost desemnați în 2012. Alegerea senatorilor şi deputaţilor se face prin scrutin de listă şi pe bază de candidaturi independente. Listele de candidați sunt propuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.

În mediul academic și nu numai, din dorința de a scoate în evidență consistența și importanța comunicării în spațiul public, s-a încercat o similitudine între comunicare și cuminecare, fără a se prejudicia, într-un fel, semantica și etimologia cuvântului, cu toate că procesul de liber-schimb al vorbelor, intrinsec comunicării, se deosebește radical de descărcarea lăuntrică emoțională, ca în cazul cuminecării. Probabil că s-a pornit de la aserțiunea potrivit căreia cuvântul, ca mijloc de comunicare între oameni, are și o anumită doză de sacralitate.