politica

La cererea lui Klaus Iohannis, președintele ales al României, mult controversata lege a amnistiei și a grațierii a fost respinsă de plenul Camerei Deputaților. Proiectul legii, inițiat de către deputații Nicolae Păun (din partea minorității rromilor) și Mădălin Voicu (din partea PSD) a rămas în așteptare vreme de un an de zile și prevedea grațierea pedepselor cu închisoare de până la 6 ani, inclusiv cele de corupție. Unul dintre beneficiarii acestei legi imorale ar fi putut fi și primarul Sighișoarei, Ioan Dorin Dăneșan, condamnat definitiv pe 7 martie 2013, la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra interesului public.

România și-a ales președintele pentru următorii 5 ani. După o campanie electorală atipică, dominată de atacuri mârșave la persoană, familie, etnie și confesiune, bunul simț, precizia și viziunile au prevalat, învingând detașat mârlănia, populismul și demagogia. Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a obținut un procent național de 54,50% (6.242.825 voturi) la o prezență masivă la vot de peste 63% (11 mil. alegători).

După primul tur de scrutin principalii favoriți ai sighișorenilor pentru al doilea tur de scrutin sunt Klaus Iohannis, cu 48.34% din voturi și Victor Ponta, cu 25.01% din voturi. Următorii clasați sunt Kelemen Hunor (6,98%), Călin Popescu Tăriceanu (4,01%), Elena Udrea (3,77%), Dan Diaconescu (3,02%), Monica Macovei (2,85%), Corneliu Vadim Tudor (2,02%), Teodor Meleșcanu (0,89%), Gheorghe Funar (0,86%), Szilagy Zsolt (0,69%), William Brânză (0,27%), Constantin Rotaru (0,15%) și Mirel Amariței (0,08%).

Înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerea președintelui României, Parlamentul a votat Ordonanța de Urgență nr. 55/2014 a Guvernului Ponta care permitea, termen de 45 de zile, traseismul politic al aleșilor locali. Cei care au optat pentru un alt partid au putut migra fără să-și piardă funcțiile obținute în urma alegerilor. În acest mod s-a deschis larg poarta turismului electoral spre parcul de distracții numit Partidul Social Democrat, cel mai important beneficiar al acestei Ordonanțe.

Separarea puterilor în stat este unul din pilonii cardinali ai statului de drept. După unii autori, instituția statului de drept se bazează pe nouă piloni, a căror existență fundamentală datează încă din antichitate, odată cu apariția cetăților-stat care au fost susținute argumentativ de o democrație naturală, directă. În celebra carte Despre spiritul legilor, baronul și omul de cultură Montesquieu, figură celebră a iluminismului francez, sublinia chintesența principiului separării puterilor în stat, principiu a cărui paternitate și-o asumă, în celebra frază care are următorul conținut: nimeni să nu fie constrâns să facă lucrurile pe care legea nu-l obligă și să nu le facă pe cele pe care legea i le îngăduie.

Regretatul PETRE TUȚEA, cel mai lapidar gânditor român, spunea, relativ la politică, cu toate derivatele ei, că - politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Știi cum văd eu diferența dintre omul politic și cel economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul rața de jos , care se uită la el. Acest sofism, având la bază o vorbă memorabilă și țâșnită dintr-un interior care întotdeauna s-a raportat la adevărul absolut, adică Dumnezeu, ne face să credem că, da, politica înseamnă PUTERE.

Consilierul local Iulian Sîrbu ne vorbește despre proiectele depuse de el și colegii săi, care au ajuns să fie respinse din motive neprecizate de ceilalți consilieri, lăsând impresia de totală indiferență față de problemele cetățenilor pe care îi reprezintă.

Deşi pare un paradox, apariţia limbii de lemn în spaţiul public democratic din zilele noastre, este un adevăr axiomatic. Un adevăr trist, pe care orice om de bună-credinţă, cu o anumită sensibilitate în perceperea informaţiei, îl constată. Limbajul de lemn, privit în devoluţiunea lui, spre surprinderea multora, nu a fost numai apanajul exclusiv al orânduirii comuniste. Limbajul de lemn, a apărut ca mijloc de producţie al unei anumite culturi, precum şi un instrument de propagandă şi dezinformare.

Pe 7 aprilie 2013 Curtea de Apel Târgu Mureș l-a condamnat definitiv pe primarul Sighișoarei, Ioan Dorin Dăneșan, la 2 ani de închisoare cu suspendare. În luna decembrie a anului 2013 primarul a înaintat Judecătoriei Sighișoara o cerere de revizuire a sentinței care a fost însă respinsă, revizuientul fiind obligat la plata sumei de 100 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

În data de 26.09.2013 Evenimentul Zilei a publicat un articol prin care a enumerat primari din România condamnați definitiv care țin de fotolii cu dinții. Printre aceștia se află, bineînțeles, și edilul condamnat penal Dorin Dăneșan. Este trist că această persoană continuă să ne facă de rușine atât în țară cât și în străinătate cu comportamentul său lipsit de bun simț față de sighișoreni. Cum să vină investitori străini sau români să discute cu un condamnat despre eventuale investiții în Sighișoara? Ce credibilitate mai are un oraș condus de un primar penal? Mai jos vă prezentăm articolul publicat în ziar și în formatul online al Evenimentul Zilei.

E o raritate ca un primar să fie reales patru mandate consecutive dar o și mai mare raritate este ca el să fie reales la mustață două mandate la rând. Al treilea mandat a fost câștigat la o diferență de un vot (în al doilea tur de scrutin), iar al patrulea mandat și sperăm ultimul, cu un procent de 35% din totalul celor prezenți la vot (într-un singur tur de scrutin). Nu știm câtă autoritate morală încape aici încât să discutăm de un primar al tuturor sighișorenilor dar este cert că primarul Perlei Transilvaniei este în stare vegetativă, fiind ținut în viață doar de aparatele politice.

Începutul săptămânii a adus conferinţa de presă susţinută de către conducerea UIPS Sighişoara. Printre temele dezbătute s-a aflat şi una care a ajuns în atenţia mediei naţionale - demisia actualului primar Dorin Dăneşan. Iulian Sârbu: "Cerem demisia/demiterea domnului Dorin Dăneşan din funcţia de primar al oraşului Sighişoara, fiind ferm convinşi că o astfel de poziţie nu este demnă de un condamnat penal. Cerem acest lucru în numele tuturor locuitorilor oneşti ai oraşului nostru, în numele tuturor acelora care în ultimele luni ne-au cerut să acţionăm în acest sens...

George Friedman, președintele companiei americane de consultanță strategică Stratfor, a afirmat, prezent ieri la București (15 mai 2013, n.r.), că România nu ar trebui să intre în zona Euro, care este un proiect eșuat din cauza diferențelor structurale prea mari dintre economiile statelor membre. "Slavă Domnului că nu sunteți în Zona Euro! Nu intrați!", a afirmat Friedman într-o conferință susținută joi la BNR, întrebat când ar trebui România să adopte moneda comună europeană, conform Mediafax.

În data de 08.05.2013 liderul UIpS Iulian Sîrbu a fost invitat de către moderatorul Adrian Giurgea la emisiunea "Fețe, Fețe", la postul de televiziune ȘTII TV. Tema emisiunii a fost “Proiectele UIPS pentru Sighișoara”. În timpul emisiunii invitatul a prezentat o parte din proiectele pentru comunitatea din Sighișoara, accentul punându-se pe parcul tematic pentru copii.

Autor: Răzvan Șoneriu

Autor: Răzvan Șoneriu

Autor: Răzvan Șoneriu

Autor: Tudor Groza