administratie

În anul 2011 Primăria Sighișoara a dat naștere unei societăți comerciale aflate în subordinea Consiliului local, prin reorganizarea Serviciului Public de Gospodărie, avându-l director pe Maior Gheorghe (până în acel moment director al Direcției de gospodărie comunală). Înființarea SC Ecoserv Sig SRL are la bază Ordonanța nr. 71/2002, dată de Guvernul Năstase, privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, dar și Legea nr. 51/2006, privind serviciile comunitare de utilități publice.

Sighișoara este singurul oraș din România cu patrimoniu universal, tranzitat de o șosea europeană. Printre efectele negative generate de miile de vehicule care ne tranzitează zilnic orașul se numără deteriorarea spațiului urban, aglomerația, accidentele, poluarea fonică și contaminarea mediului înconjurător, care, luate la pachet, afectează sănătatea generală a comunității. Deunăzi, într-un interval de 24 de ore, pe acest segment de drum care măsoară aproximativ 5,5 kilometri, au avut loc trei accidente rutiere, dintre care două s-au soldat cu victime.

Vom plăti, în continuare, parcările de reședință, societății Ecoserv! Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Sighișoara, din data de 29.09.2016, s-a aflat, printre altele, un proiect de hotărâre prin care se dorea renunțarea la parcările de reședință cu abonament anual. De asemenea, s-au depus și 244 de semnături, prin care sighișorenii susțin această inițiativă. Însă, proiectul nu a trecut!

Strânși la Căminul Cultural în seara zilei de 15 septembrie, locuitorii satului Hetiur, transformat în cartier al municipiului Sighișoara, și-au delegat un reprezentant în Consiliul local pentru mandatul 2016-2020. Cu 74% din totalul voturilor exprimate a fost ales Mihai Stanciu, de meserie topograf. În demersurile sale el va fi sprijinit de un comitet local format din mai mulți membri. Împreună vor identifica problemele apărute și vor stabili măsurile care trebuie luate pentru rezolvarea lor.

Vrând-nevrând ne-am trezit cu un viceprimar cu probleme de integritate ce nu pare a avea de gând să-și dea demisia de onoare din funcția ocupată prin încălcarea de către monstruoasa coaliție a voinței electoratului. Frăția antisocială pesedisto-udemeristă e călare pe cai mari, călcând sub copite una dintre promisiunile făcute în campanie, adică asigurarea transparenței decizionale.

Majoritatea compusă din PSD și UDMR, a hotărât, pe principiul “Totul pentru noi, nimic pentru ei”, ca viceprimarul municipiului să fie consilierul Toth Tivadar. S-a întâmplat cu toate că UIPS, ca a doua putere din forul deliberativ, ar fi trebuit, logic, normal și din respect pentru alegători, să dea al doilea om din conducerea orașului. În cadrul unei ședințe extraordinare, amânată inițial din pricina absenței consilierului Grabcev Adrian (PSD), Toth Tivadar a primit 10 voturi de încredere (7 de la PSD și 3 de la UDMR).

Avem un primar, 19 consilieri locali și o majoritate fragilă. Cum până la această oră prea puține informații relevante au răsuflat în presă, putem doar specula pe calculele celor 4 grupuri politice aflate la masa decizională, cu privire la alegerea viceprimarului și la stabilirea unei majorități confortabile. Mandatele sunt împărțite între Partidul Social Democrat (7), Uniunea Independentă pentru Sighișoara (6), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (3) și Partidul Național Liberal (3).

Recenta campanie electorală lasă în urmă multe semne de întrebare pe seama diferenței mici de voturi înregistrate între principalii doi candidați (362), a numărului foarte mare de buletine de vot anulate (peste 1.000) și a înțelegerilor obscure făcute ca la piață între reprezentanții celorlalte partide pentru susținerea unui candidat unic, dar mai ales pentru frânarea valului independent pornit din civism local. Prezența scăzută la urne arată că segmentul de populație care are obligația să facă diferența între regres și progres încă este absentă, hotărârile fiind luate de către locuitorii cei mai conștiincioși, adică vârstnicii.

În toate mediile sociale, inclusiv academice, se știe că atât funcția de primar, cât și cea de secretar, își au domeniul de definiție comun și anume treburile publice locale, mai nou administratia publică locală. Făcând o incursiune calificată in istorie, administrația publică din România a fost ancorată, începând cu prima jumătate a sec. al XIX-lea (odată cu adoptarea Regulamentelor Organice), la complexul economic, politic și juridic european. În fapt, organele administrației locale, atât în sens material, cât și organic, se pierd undeva în istoria îndepărtată.

Potrivit datelor publicate de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 28 Mureș, numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale ale județului a fost de 485.681. În urma centralizării rezultatelor, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a primit 79.084 de voturi, Partidul Național Liberal a primit 55.541 de voturi, iar Partidul Social Democrat a primit 52.544 de voturi. Dacă nu vor surveni modificări, în componența Consiliului Județean Mureș (foto sursa Internet) vor intra 15 consilieri ai UDMR, 10 consilieri ai PNL și 10 consilieri ai PSD, astfel:...

Comuna Daneș, cu sediul în localitatea Daneș, nr. 390, jud. Mureș, în baza H.G. 188/1999, organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante, pe perioadă nedeterminată, pentru următoarele funcții publice: Inspector clasa I grad Principal în cadrul Compartimentului Contabilitate și Achiziții Publice și Inspector Clasa I grad Principal în cadrul Compartimentului Impozite și taxe.

Sighișorenii au fost așteptați la vot în număr cât mai mare, însă prezența la urne de 32,05% a lăsat de dorit, fiind cu mult sub media județeană de 51,68%. Au fost înscrise în procesul electoral 29.058 persoane cu drept de vot, în 22 de secții de votare, dintre care s-au prezentat 10.127 alegători, cu peste 2.000 mai puțini decât la alegerile din anul 2012. Votarea a început la ora 07:00 și s-a încheiat la ora 21:00, segmentul predominant de populație implicată fiind cel între 45 și 64 ani. Marii absenți ai acestor alegeri au fost tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.

Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc mâine, 5 iunie, vârsta de 18 ani şi cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a-şi alege, într-un singur tur, primarii, consilierii locali şi judeţeni.

După două decenii de mimare a democrației este aproape imposibil să nu remarcăm că Sighișoara a pierdut bătălia cu progresul. Toate partidele naționale alternate la putere, stratagemele lor catastrofale și exponenții din teritoriu au prins orașul într-o buclă temporală pe care nu am reușit să o străpungem. Principalii 3 factori vinovați de aceastră stare de fapt, cauzată de lipsa unui consens, sunt Primarul, Consiliul Local și Executivul. Peste toate simpatiile sau antipatiile de moment, legate de candidaturi, se aștern veșnicele probleme de zi cu zi...

Actuala formulă de administrare teritorială a României include și Consiliile Județene, instituții dovedite, de cele mai multe ori, a fi frâne în calea progresului. Menirea lor este de a direcționa fondurile publice către unitățile teritoriale administrative și de a gestiona propriile resurse, însă, fiind politizate în exces și transformate în câmpuri de bătălie între principalele găști politice, banii se împart pe criterii clientelare, birocrația a crescut considerabil și aparatul bugetar a devenit mai stufos.

Pe finalul anului 2015, mai exact în 26 noiembrie, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local, viceprimarul Gavrilă Ionel a promovat un proiect privind mutarea secției de obstetrică-ginecologie din actuala clădire a maternității în clădirea fostei policlinici de pe strada Morii. Conform legii 52/2003, asemenea proiecte de anvergură necesită dezbateri publice cu locuitorii, însă, în ultimii 16 ani, comunicarea dintre Primărie – în calitate de executant și comunitatea locală – în calitate de finanțator, a fost suprimată, majoritatea investițiilor fiind făcute fără consultarea cetățenilor, dar cu nevoia de a satisface orgoliile unui anumit grup de interese.

Oficial și legal, campania electorală începe azi. Peste o lună suntem chemați la urne pentru a ne alege primarii, consilierii locali și consilierii județeni. O lege electorală înnoită stă la baza acestei campanii mult aşteptate de pătura majoritară care a trăit patru ani de nonsens. Nu ştiu dacă România a mai trecut printr-un asemenea climat politic, în care grija partidelor tradiționale, măcinate din interior de boala corupţiei şi de criza resurselor umane, nu este să se confrunte în proiecte ambiţioase și platforme-program, ci să rămână cu orice preț la putere, într-o pseudoemulaţie depărtată de repere morale.

Pe 6 mai 2016 se va da startul campaniei electorale pentru alegerea primarilor, a consilierilor locali, dar și a consilierilor județeni. Timp de o lună promovarea candidaților se va face în acord cu noile modificări ale legislației electorale, fiind permise afișe de anumite dimensiuni sau interzise vehicule inscripționate cu sloganuri de campanie, spectacole, serbări, bannere și panouri publicitare. O modificare importantă este alegerea președinților Consiliilor Județene, care nu va mai fi făcută direct, prin votul alegătorilor, ci prin votul majoritar al consilierilor județeni. Tot cu votul acestora, mai exact cu două treimi, preşedinţii vor putea fi revocați din funcție.

Sighișoara ultimilor 15 ani se confruntă cu o penurie de proiecte comunitare și nu pentru că n-ar exista oportunități de dezvoltare, ci pentru că autoritățile locale de până acum s-au dovedit a fi mai aproape de interesul politic sau de gașcă decât de interesul sighișorenilor. În lipsa unui consens și a unor viziuni clare, orașul a alunecat pe panta declinului, strâns în cingătoarea ineficienței, a amatorismului și a nepotismelor. După 26 de ani de la ruptura de comunism supranumita ”Perlă a Transilvaniei” pare să-și fi pierdut identitatea, ca urmare a unor politici publice inexistente și a unor acțiuni pur ariviste, venite din partea acelorași ”politicieni” selectați în repetate rânduri pentru a genera comunității plus valoare.