administratie

Actualul Cod Fiscal dă posibilitatea autorităților locale să majoreze impozitul pe clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan cu până la 500%. Cum în Sighișoara, dar mai ales în centrul istoric, există multe astfel de cazuri, consilierii locali au hotărât, în ședința ordinară din luna martie, să supraimpoziteze zece clădiri aflate în proprietate privată. Este vorba de clădirile de pe străzile 1 Mai Nr. 10, Bastionului Nr. 12, Ilarie Chendi Nr. 24, Libertății Nr. 42, Mihai Viteazu Nr. 5B, Nicolae Iorga Nr. 10, Octavian Goga Nr. 14 (CEC Bank), Șt. O. Iosif Nr. 2, Șt. O. Iosif Nr. 47 și Zaharia Boiu Nr. 22.

Gata! Echipa PSD și-a respectat toate promisiunile făcute sighișorenilor în 2016, astfel că la bilanțul celor 20 de luni de mandat avem condiții mai bune în grădinițe, școli și licee (Ovidiu Matei), cetatea restaurată (Adrian Grabcev), spital și maternitate noi (Geta Todoran), stadion finalizat și cât mai multe evenimente sportive (Florin Lazăr), parcuri curate și sigure pentru copiii și nepoții noștri (Minerva Cioanta), spații de agrement și o piscină acoperită (Mihai Șoneriu), parcări moderne și curățenie exemplară (Gheorghe Marcu), dar mai ales o pârtie de schi acoperită (Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean). Se impune de-acum ca realizările social-democraților să fie supravegheate video. Zis și făcut!

Problema recentei prăbușiri a zidului cetății medievale a suscitat atenția eurodeputatului independent Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din cadrul Parlamentului European. Luni, 26 februarie, acesta a fost prezent la Sighișoara, la o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai autorității locale, ai presei și ai societății civile. Subiectul dezbaterii l-a constituit urgentarea procedurilor pentru refacerea zidului cetății medievale, în contextul în care anul 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural. El n-a manifestat însă interes pentru publicul larg sau n-a fost bine promovat de Primărie, întrucât Sala Festivă a fost goală.

Din punct de vedere politic, anul 2016 s-a evidențiat prin consolidarea simpatiilor românilor pentru socialism, în condițiile în care opoziția s-a fleșcăit considerabil, iar absenteismul celor scârbiți de clasa politică a înflorit. Pe acel val trecător Sighișoara și-a păstrat tradiția de oraș pesedist bizar și subdezvoltat, alegându-și, după eliminarea din schemă a lui Ioan Dorin Dăneșan, un nou primar, în persoana lui Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean. Euforia alegerilor a durat câteva luni, căci, pe fondul protestelor împotriva guvernului Grindeanu, acesta a renunțat oficial, de bună voie și nesilit de nimeni, la mandatul încredințat de cei peste 3.500 de sighișoreni.

Evenimentul a avut loc pe 1 februarie 2018, la sediul Consiliului Județean Sibiu, în prezența președintelui Daniela Câmpean, a președintelui ADR Centru, Simion Crețu și a președintelui CJ Mureș, Peter Ferenc. “Reabilitarea DJ106 Agnita – Sighișoara” este un proiect comun între Județul Sibiu, în calitate de lider de proiect, Județul Mureș, în calitate de partener, UAT Agnita, UAT Iacobeni, UAT Brădeni, UAT Apold şi UAT Sighişoara.

În 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție ce a lămurit chestiunea contravențiilor aplicate de polițiștii locali în domeniul circulației rutiere. Potrivit judecătorilor, doar “agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege”. Cu toate astea, Executivul a tras de timp câteva luni, evitând reglarea legislației interne...

În iureșul creat aș pune reflectorul pe ce se întâmplă în lumea justiției dintr-un alt unghi, fără însă a generaliza. Cu siguranță România postdecembristă ar fi arătat mai bine dacă fenomenul corupției ar fi fost împiedicat să se dezvolte precum un cancer. Micile coțcării nesancționate la timp s-au rostogolit ca bulgărele de zăpadă, devenind acte de subminare a economiei. Multe dintre aceste coțcării au plecat de jos, din mediile locale, acolo unde apărătorii legii și ai ordinii de drept au închis de cele mai multe ori ochii în fața influențelor politice, a prieteniilor și a cumetriilor, împărțind dreptatea după bunul plac.

Puține persoane se bucură de stabilitate pe termen lung în acest univers al normelor, presiunea politică pusă pe interpretarea legilor în defavoarea comunităților fiind de cele mai multe ori nu doar vizibilă, ci și tolerată inexplicabil de anumite instituții ale statului pretins de drept. Unul dintre secretarii longevivi ai județului este Iulian Badea, actual secretar al comunei Nadeș și președinte al Asociației Secretarilor Unităților Administrativ-Teritoriale Mureș, care de-a lungul carierei a lucrat cu 14 primari, printre care și Ioan Dorin Dăneșan.

După cum bine știm agenții din cadrul Poliției Locale nu mai au voie să aplice contravenții în domeniul circulației pe drumurile publice. O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în 19 iunie 2017 și publicată în Monitorul Oficial al României în 19 septembrie 2017, a devenit obligatorie pentru polițiștii locali, pentru instanțele de judecată, dar și pentru autoritățile centrale și locale, care sunt obligate acum să pună legislația în acord cu aceasta.

În acest potpuriu administrativ sărac în proiecte edilitare, dar îmbogățit cu adrese, petiții, donații și prelungiri de contracte, așa cum a fost cazul ședinței ordinare din 28.09.2017, unul dintre puncte viza prelungirea unui contract de închiriere. Mai exact, este vorba de contractul nr. 86 / 04.10.2012, încheiat pe o perioadă de 5 ani, în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 73 / 19.09.2012, privind un teren aflat pe strada Mihai Eminescu, în suprafață de 436 de mp, la o chirie anuală de 218 lei (0,50 lei / mp, indexată după rata inflației).

Sighișoara este un oraș medieval, din toate punctele de vedere. Aspect, mentalitate, progres – toate au probleme. În anul 2017, există străzi care nu au canalizare sau/și asfalt. Ce să vorbim de alte aspecte moderne? Sătui de amânări și promisiuni goale, doi sighișoreni de pe strada Dimitrie Cantemir au venit, din nou, în ședința Consiliului Local pentru a cere lămuriri. Vor asfalt! În zonă sunt turiști cu grămada, însă cei de aici sunt nevoiți să îi primească în noroi ori praf. Ce răspunsuri au primit aflați din dialogul de mai jos.

Veselie mare în rândurile bugetarilor și aleșilor neamului. Guvernul Dragnea, cu ale sale cozi de topor și animat de o dărnicie greu de egalat, își respectă promisiunea electorală și dă. Dă din coate, dă din gură și dă din bici, ca votanții socialiștilor să rămână mulțumiți de politicile publice pe bază de ordonanțe de urgență. Nu prea contează de unde vin banii, care-s costurile pe care noi și copiii noștri le vom plăti de-acum înainte și-n ce direcție ne îndreptăm. Important e prezentul și că se dă. Se dă la leafă, se dă la indemnizație, se dă la pensie, se dă la elitele ce administrează această țară devenită o conjunctură în care o jumătate trudește pentru întreținerea celeilalte jumătăți.

Vi s-a întâmplat ca polițiștii locali să vă înștiințeze, să vă invite la sediu sau să vă amendeze pentru încălcarea unor reguli de circulație pe drumurile publice? Ei bine, ar fi cazul să știți că o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (nr. 11, în dosarul 3/2017) a devenit obligatorie pentru toate instanțele și pentru toți agenții constatatori. Dacă până acum nu a existat o practică unitară în interpretarea și coroborarea celor două legi care reglementează circulația pe drumurile publice (OUG nr. 195/2002), respectiv organizarea și funcționarea Poliției Locale (Legea nr. 155/2010), de-acum situația e clarificată.

Există o categorie minoritară care consideră că turismul ar fi singura șansă de supraviețuire a Sighișoarei. Lăsând la o parte pachetul de măsuri ce ar trebui implementate de autorități pentru creșterea atractivității orașului istoric, singurele două întrebări pe care le putem adresa diriguitorilor și celor care au astfel de opinii sunt ce procent din încasări intră în bugetul local, respectiv ce procent din încasări se reflectă în îmbunătățirea infrastructurii și restaurarea monumentelor?

CFR SA informează că prin depunerea ofertelor în procedura de licitaţie pentru obiectivul Reabilitarea liniei cf Braşov – Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h; Secţiunea: Braşov – Sighişoara, subsecţiunile 1.Braşov – Apaţa şi 3. Caţa – Sighişoara a fost încheiată cu succes încă o etapă în procesul de reabilitare a infrastructurii feroviare. În data de 23.08.2017 s-a încheiat procesul de depunere în SEAP a ofertelor aferente acestui obiectiv.Au fost depuse 5 oferte de către următorii operatori economici...

Comisarul european Corina Crețu a aprobat alocarea a peste 201 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor de modernizare a cării ferate dintre Sighișoara și Coșlariu. Peste 201 milioane de euro din Fondul de coeziune, în perioada de programare 2014-2020, vor fi investite în faza a doua a proiectului privind modernizarea legăturii feroviare dintre localităţile Sighişoara (județul Mureș) şi Coşlariu (județul Alba), în Transilvania.

După cum ați aflat, de la 1 iulie a intrat în vigoare legea salarizării unitare, care, cel mai probabil, va avea ca efect reducerea investițiilor și împovărarea cheltuielilor cu personalul din administrațiile locale. În ceea ce privesc salariile funcționarilor din aparatul propriu al consiliilor județene, locale și primăriilor: „Salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz” (Legea 153/2017). Așadar și la Sighișoara, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local, din 27 iulie, s-a aprobat proiectul legat de coeficienții salariilor de bază ale celor care lucrează în Primărie.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, condus, din nou, de Sevil Shhaideh, a anunțat alocarea sumei de 30 de miliarde de lei pentru finanțarea a 6.851 de proiecte din toată țara. Beneficiarii acestor fonduri provenite din bugetul național și împărțite cu dărnicie politică prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru perioada 2017-2020, vor fi primăriile și consiliile județene. Programul ministerului este structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor și infrastructura la nivel judeţean.

Insistența puterii, când vine vorba de anumite cheltuieli, nu ține cont de prioritățile orașului, taxele și impozitele comunității fiind împărțite discreționar de către un grup minoritar închis în turnul de fildeș și rupt total de adevăratele nevoi ale oamenilor. Este și cazul vestitului proiect privind finanțarea nerambursabilă, de la bugetul local, a unor așa-zise activități de interes local. Inițiat de primar, proiectul a fost promovat de trei ori pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului local, până a fost votat la pachet. Dacă la primele două încercări nu a putut aduna 13 voturi, fiind vorba de un proiect de patrimoniu, la a treia încercare proiectul a fost adoptat, straniu, cu 11 voturi.