administratie

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, condus, din nou, de Sevil Shhaideh, a anunțat alocarea sumei de 30 de miliarde de lei pentru finanțarea a 6.851 de proiecte din toată țara. Beneficiarii acestor fonduri provenite din bugetul național și împărțite cu dărnicie politică prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru perioada 2017-2020, vor fi primăriile și consiliile județene. Programul ministerului este structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor și infrastructura la nivel judeţean.

Insistența puterii, când vine vorba de anumite cheltuieli, nu ține cont de prioritățile orașului, taxele și impozitele comunității fiind împărțite discreționar de către un grup minoritar închis în turnul de fildeș și rupt total de adevăratele nevoi ale oamenilor. Este și cazul vestitului proiect privind finanțarea nerambursabilă, de la bugetul local, a unor așa-zise activități de interes local. Inițiat de primar, proiectul a fost promovat de trei ori pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului local, până a fost votat la pachet. Dacă la primele două încercări nu a putut aduna 13 voturi, fiind vorba de un proiect de patrimoniu, la a treia încercare proiectul a fost adoptat, straniu, cu 11 voturi.

În ultimii 3 ani Sighișoara a bifat câteva noutăți în istoria sa recentă. După condamnarea definitivă la închisoare cu suspendare a lui Ioan Dorin Dăneșan (PSD) și demiterea sa de către fostul prefect Vasile Liviu Oprea, urmate de un interimat prelungit împărțit între Dan Eugen Bândea (PNL) și Ionel Gavrilă (PNL), legitimitatea lui Ovidiu Mălăncrăvean (PSD) este contestată de reprezentantul Guvernului pe plan local.

La intrarea în cartierul Târnava II, la aproximativ 100 de metri de școală, se află o fostă centrală termică. În urmă cu mai bine de 10 ani era principala sursă de căldură a oamenilor care locuiau în zonă, acum, însă, este „casă” pentru cerșetori, câini, pisici, vulpi și alte viețuitoare. Evident, mizeria, mirosul sunt „ca la ele acasă”. Un spațiu insalubru, de care nimeni, se pare, nu se mai îngrijește.

Variantele de petrecere a timpului liber, în Sighișoara, sunt cât de poate de reduse. În afară de baruri și terase, nu prea ai ce alege. Desigur, avem o cetate frumoasă, însă dacă mergi să te plimbi pe-ale ei străduțe mai tare te enervezi când observi cât de prost e organizată și îngrijită. Așadar, să ne mai mirăm că ne pleacă tinerii din oraș?

La aproximativ 16 kilometri de Sighișoara, se află comuna Hoghilag. Un loc despre care auzim, din ce în ce mai des, lucruri bune și care ne întâmpină cu evenimente reușite precum „Noaptea Tuberozelor” sau „Transylvania Horse Show”. Chiar zilele acestea, Hoghilag a fost declarat de către reprezentanții Ministerului Turismului: „DESTINAȚIE TURISTICĂ DE EXCELENȚĂ”. Motorul din spatele dezvoltării acestei comune este chiar primarul: Nicolae Lazăr. Inginer silvic de meserie, cu peste 17 ani experiență în domeniu, a decis că este timpul să se implice și să ajute oamenii.

Grupul de consilieri ai Uniunii Independente pentru Sighișoara, singurul partid local, a anunțat inițierea și depunerea unui proiect de hotărâre cu privire la achiziționarea de către Municipiul Sighișoara a unui patinoar artificial mobil. Anunțul, făcut public vineri, 16 iunie 2017, pe pagina de Facebook a partidului, este următorul: “Deoarece oamenii gospodari își fac iarna car și vara sanie, noi, cei din Uniunea Independentă pentru Sighișoara (UIPS), aplecați spre nevoile sighișorenilor, am depus în ziua de 14.06.2017 un proiect de hotărâre pentru achiziționarea unui patinoar din bugetul local. Dacă ne dorim ca în iarnă să avem patinoar, atunci trebuie să ne ocupăm din timp de acest aspect și cât mai bine. ”

Între 2006 și 2016 Fundația Cultural Științifică “Gaudeamus”, condusă de facto de către viceprimarul Toth Tivadar, a avut un parteneriat cu Primăria Sighișoara, de pe urma căruia a încasat din buzunarele noastre câteva sute de mii de lei. Deoarece parteneriatul n-a fost prelungit, pe baza legii nr. 215/2001, privind administrația publică locală, fundația solicită pentru următoarea perioadă un sprijin financiar de 59.400 de lei, pe baza legii nr. 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general. Suma, destinată funcționării internatului, este împărțită pentru cheltuieli cu gazul, cu telefonul, cu conexiunea la Internet, cu personalul și cu salubritatea.

Asta spune Primăria Sighișoara, într-o informare adresată Consiliului local, în ședința ordinară a lunii mai, ședință la care primarul demisionar a absentat: “Conform datelor transmise de CFR, intrarea principală în cartierul Târnava II din drumul național, va fi desființată. Singura trecere la nivel cu calea ferată menținută va fi cea de pe strada Stadionului. De asemenea va fi menținut pasajul pe sub calea ferată din cartierul Târnava.”. Iată că linia ferată de înaltă viteză aduce și alte probleme în afara celor prilejuite de construcția tunelului, iar soluțiile se lasă așteptate, în contextul în care orașul este administrat după ureche, de pe o zi pe alta, în lipsa unei strategii coerente privitoare la organizarea teritoriului.

Acesta măsoară aproape un kilometru şi este cel mai lung tunel de cale ferată nou-construit cu susţinere financiară europeană, au spus reprezentanţii operatorului reţelei de infrastructură feroviară. Tunelul Daneș, în lungime de 969 m, este construit pe o variantă nouă de traseu între Sighişoara şi Aţel şi realizat printr-o tehnologie modernă implemetantă în trei părți distincte, particularizate prin metodele de execuție:

   Cine ar fi crezut că suntem capabili de așa ceva? Iată că se poate și la noi! Sighișoara a intrat, timid, în categoria orașelor inteligente. În contextul agravării problemelor de mediu, generate în mare măsură de groapa de gunoi ecologică și de miile de vehicule ce tranzitează zilnic orașul, autoritățile locale au ajuns la concluzia că, în momentul de față, arhitectura neconvențională, cu funcționalitate naturală, ar putea fi o soluție pentru îmbunătățirea calității vieții noastre.

Sighișoara este prizoniera investițiilor începute, dar nefinalizate, și a promisiunilor electorale nerespectate. An de an ni se promit lucrări noi și se alocă sume generoase pentru studii și documentații inutile, timp în care ceea ce s-a clădit se degradează văzând cu ochii. Alternarea a 4 primari (2 social democrați și 2 liberali) în decursul ultimilor 3 ani nu a adus nicio schimbare de paradigmă, iar subiectul privitor la necesitatea finanțărilor extrabugetare și a unei strategii de oraș pare a fi o limbă străină pentru executiv și pentru șeful său demisionar și ilegitim, în calitate de principal ordonator de credite.

Există o pătură însemnată a populației nemulțumită de clasa politică actuală și de modul netransparent în care se face administrație publică, în care și eu mă regăsesc. După mai bine de un sfert de veac de orbecăială în capitalismul de cumetrie dezideratele noastre nu au urmări palpabile în viața de zi cu zi și ne întrebăm cât o să mai dureze batjocura și îndărătnicia cu care ne învârtim în jurul cozii? Dacă în mintea încețoșată a unor concetățeni România a fost împărțită în două, Sighișoara nu putea să scape de scenariul apocaliptic...

Pe finalului anului 2016 consilierul local Ioan Ciotloș (UIPS) a solicitat conducerii SC Ecoserv Sig SRL întocmirea și prezentarea unui plan de rentabilizare a activității, care să fie discutat și aprobat, împreună cu proiectul de buget, în adunarea generală a asociaților, Consiliul local având calitatea de asociat unic al societății. Cele două documente au fost promovate însă în ședința ordinară a Consiliului local din 30.03.2017, sărindu-se peste acest pas procedural reglementat de legea societăților comerciale, din confuzie sau, pur și simplu, din ignoranță și nerăbdare.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat în dezbatere publică Cartea Albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când am sărbătorit cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene. Cartea Albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană, formată din 27 de state membre, ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm.

Fostul serviciu de gospodărie, aflat acum în subordinea Consiliului local, a primit, ca în fiecare an, aproape 1 milioan de euro pentru a-și face de cap pe domeniul public luat gratuit în gestiune. Acest procent important din bugetul local anual, fără a fi luată în calcul o posibilă rectificare bugetară ulterioară, este rodul calculelor făcute de Adriana Paula Marian, șefa Biroului Buget, Contabilitate, Salarizare și membră a Consiliului de Administrație a societății, cu aprobarea tacită a primarului demisionar.

Sighișoara ar trebui să fie, cu patrimoniul său universal și cu poziția sa geografică favorabilă, principala atracție a județului Mureș, însă numărul de turiști înregistrați oficial în ultimii ani este mai mare în Târgu Mureș și Sovata. Binecunoscuta Perlă a Transilvaniei a decăzut și este neprietenoasă, deoarece turismul local funcționează din inerție, în lipsa investițiilor în infrastructură, în programe culturale, în restaurarea monumentelor istorice, în îmbunătățirea produsului turistic local, în eradicarea cerșetoriei sau în optimizarea relațiilor bilaterale cu orașele înfrățite.

Proiectul de buget propus de Primărie în ședința ordinară a Consiliului local din 30.03.2017 a fost adoptat cu voturile celor din PSD, PNL și UDMR. Consilierii UIPS au cerut să fie votat pe capitole, în temeiul art. 39 din aceeași Lege nr. 273/2004, care spune că “Autorităţile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, potrivit alin. (4), se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, şi pe anexe.”, dar cererea le-a fost respinsă.

„Totul pentru voi, nimic pentru noi” - cu acest slogan au defilat reprezentanții Partidului Social Democrat, din Sighișoara, în timpul campaniei electorale, din 2016. Au și reușit, ulterior, să câștige șapte mandate de consilieri locali plus postul de primar. Însă, ceea ce ne interesează pe noi este cu ce beneficii s-au ales sighișorenii de pe urma acestor alegeri. Ce și cât a câștigat Sighișoara? Răspunsul ni l-au dat chiar aleșii locali care, potrivit legii, trebuie să prezinte, la sfârșitul fiecărui an, raportul de activitate.