administratie

Grupul de consilieri ai Uniunii Independente pentru Sighișoara, singurul partid local, a anunțat inițierea și depunerea unui proiect de hotărâre cu privire la achiziționarea de către Municipiul Sighișoara a unui patinoar artificial mobil. Anunțul, făcut public vineri, 16 iunie 2017, pe pagina de Facebook a partidului, este următorul: “Deoarece oamenii gospodari își fac iarna car și vara sanie, noi, cei din Uniunea Independentă pentru Sighișoara (UIPS), aplecați spre nevoile sighișorenilor, am depus în ziua de 14.06.2017 un proiect de hotărâre pentru achiziționarea unui patinoar din bugetul local. Dacă ne dorim ca în iarnă să avem patinoar, atunci trebuie să ne ocupăm din timp de acest aspect și cât mai bine. ”

Între 2006 și 2016 Fundația Cultural Științifică “Gaudeamus”, condusă de facto de către viceprimarul Toth Tivadar, a avut un parteneriat cu Primăria Sighișoara, de pe urma căruia a încasat din buzunarele noastre câteva sute de mii de lei. Deoarece parteneriatul n-a fost prelungit, pe baza legii nr. 215/2001, privind administrația publică locală, fundația solicită pentru următoarea perioadă un sprijin financiar de 59.400 de lei, pe baza legii nr. 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general. Suma, destinată funcționării internatului, este împărțită pentru cheltuieli cu gazul, cu telefonul, cu conexiunea la Internet, cu personalul și cu salubritatea.

Asta spune Primăria Sighișoara, într-o informare adresată Consiliului local, în ședința ordinară a lunii mai, ședință la care primarul demisionar a absentat: “Conform datelor transmise de CFR, intrarea principală în cartierul Târnava II din drumul național, va fi desființată. Singura trecere la nivel cu calea ferată menținută va fi cea de pe strada Stadionului. De asemenea va fi menținut pasajul pe sub calea ferată din cartierul Târnava.”. Iată că linia ferată de înaltă viteză aduce și alte probleme în afara celor prilejuite de construcția tunelului, iar soluțiile se lasă așteptate, în contextul în care orașul este administrat după ureche, de pe o zi pe alta, în lipsa unei strategii coerente privitoare la organizarea teritoriului.

Acesta măsoară aproape un kilometru şi este cel mai lung tunel de cale ferată nou-construit cu susţinere financiară europeană, au spus reprezentanţii operatorului reţelei de infrastructură feroviară. Tunelul Daneș, în lungime de 969 m, este construit pe o variantă nouă de traseu între Sighişoara şi Aţel şi realizat printr-o tehnologie modernă implemetantă în trei părți distincte, particularizate prin metodele de execuție:

   Cine ar fi crezut că suntem capabili de așa ceva? Iată că se poate și la noi! Sighișoara a intrat, timid, în categoria orașelor inteligente. În contextul agravării problemelor de mediu, generate în mare măsură de groapa de gunoi ecologică și de miile de vehicule ce tranzitează zilnic orașul, autoritățile locale au ajuns la concluzia că, în momentul de față, arhitectura neconvențională, cu funcționalitate naturală, ar putea fi o soluție pentru îmbunătățirea calității vieții noastre.

Sighișoara este prizoniera investițiilor începute, dar nefinalizate, și a promisiunilor electorale nerespectate. An de an ni se promit lucrări noi și se alocă sume generoase pentru studii și documentații inutile, timp în care ceea ce s-a clădit se degradează văzând cu ochii. Alternarea a 4 primari (2 social democrați și 2 liberali) în decursul ultimilor 3 ani nu a adus nicio schimbare de paradigmă, iar subiectul privitor la necesitatea finanțărilor extrabugetare și a unei strategii de oraș pare a fi o limbă străină pentru executiv și pentru șeful său demisionar și ilegitim, în calitate de principal ordonator de credite.

Există o pătură însemnată a populației nemulțumită de clasa politică actuală și de modul netransparent în care se face administrație publică, în care și eu mă regăsesc. După mai bine de un sfert de veac de orbecăială în capitalismul de cumetrie dezideratele noastre nu au urmări palpabile în viața de zi cu zi și ne întrebăm cât o să mai dureze batjocura și îndărătnicia cu care ne învârtim în jurul cozii? Dacă în mintea încețoșată a unor concetățeni România a fost împărțită în două, Sighișoara nu putea să scape de scenariul apocaliptic...

Pe finalului anului 2016 consilierul local Ioan Ciotloș (UIPS) a solicitat conducerii SC Ecoserv Sig SRL întocmirea și prezentarea unui plan de rentabilizare a activității, care să fie discutat și aprobat, împreună cu proiectul de buget, în adunarea generală a asociaților, Consiliul local având calitatea de asociat unic al societății. Cele două documente au fost promovate însă în ședința ordinară a Consiliului local din 30.03.2017, sărindu-se peste acest pas procedural reglementat de legea societăților comerciale, din confuzie sau, pur și simplu, din ignoranță și nerăbdare.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat în dezbatere publică Cartea Albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când am sărbătorit cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene. Cartea Albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană, formată din 27 de state membre, ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm.

Fostul serviciu de gospodărie, aflat acum în subordinea Consiliului local, a primit, ca în fiecare an, aproape 1 milioan de euro pentru a-și face de cap pe domeniul public luat gratuit în gestiune. Acest procent important din bugetul local anual, fără a fi luată în calcul o posibilă rectificare bugetară ulterioară, este rodul calculelor făcute de Adriana Paula Marian, șefa Biroului Buget, Contabilitate, Salarizare și membră a Consiliului de Administrație a societății, cu aprobarea tacită a primarului demisionar.

Sighișoara ar trebui să fie, cu patrimoniul său universal și cu poziția sa geografică favorabilă, principala atracție a județului Mureș, însă numărul de turiști înregistrați oficial în ultimii ani este mai mare în Târgu Mureș și Sovata. Binecunoscuta Perlă a Transilvaniei a decăzut și este neprietenoasă, deoarece turismul local funcționează din inerție, în lipsa investițiilor în infrastructură, în programe culturale, în restaurarea monumentelor istorice, în îmbunătățirea produsului turistic local, în eradicarea cerșetoriei sau în optimizarea relațiilor bilaterale cu orașele înfrățite.

Proiectul de buget propus de Primărie în ședința ordinară a Consiliului local din 30.03.2017 a fost adoptat cu voturile celor din PSD, PNL și UDMR. Consilierii UIPS au cerut să fie votat pe capitole, în temeiul art. 39 din aceeași Lege nr. 273/2004, care spune că “Autorităţile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, potrivit alin. (4), se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, şi pe anexe.”, dar cererea le-a fost respinsă.

„Totul pentru voi, nimic pentru noi” - cu acest slogan au defilat reprezentanții Partidului Social Democrat, din Sighișoara, în timpul campaniei electorale, din 2016. Au și reușit, ulterior, să câștige șapte mandate de consilieri locali plus postul de primar. Însă, ceea ce ne interesează pe noi este cu ce beneficii s-au ales sighișorenii de pe urma acestor alegeri. Ce și cât a câștigat Sighișoara? Răspunsul ni l-au dat chiar aleșii locali care, potrivit legii, trebuie să prezinte, la sfârșitul fiecărui an, raportul de activitate.

Au trecut 9 luni de când echipa PSD promitea, prin vocea medicului Geta Todoran, construirea unui spital nou și a unei maternități noi, însă apariția în peisaj a unei Fete Morgana din familia finanțărilor guvernamentale a făcut-o să-și uite promisiunea și să îmbrățișeze un proiect prăfuit al PNL, de mutare a secției de obstetrică-ginecologie în clădirea insalubră a fostei policlinici. După ce a fost respins la vot de două ori, primarul demisionar a insistat ca el să fie readus în discuție, a treia oară fiind cu noroc pentru coaliția de facto USL, care, din disperare, se agață de orice pentru a ne demonstra că face ceva în oraș.

Mârlănia aleșilor locali a atins cote alarmante. Deși au funcții vremelnice și se presupune că ar trebui să lucreze în folosul cetățeanului, unii dintre ei se comportă de parcă le-am fi dușmani, doar pentru că nu le împărtășim opiniile sau pentru că ne permitem să le criticăm acțiunile. Astfel, orice sighișorean care cutează să le vorbească acestor politicieni de ocazie atoateștiutori este privit din turnul de fildeș drept clevetitor, diversionist, conspiraționist sau dușman de clasă ce-i împiedică să-și pună în aplicare programele politice pe care le încalcă flagrant (dacă ar avea așa ceva).

Primăria Sighișoara aduce proiectul de buget pe anul în curs în atenția publicului interesat. În 20 martie, la ora 15:00, în Sala Mare, sighișorenii, asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite sunt așteptate cu propuneri, sugestii sau opinii. Se pot înscrie la cuvânt doar cei care formulează în scris recomandări punctuale. Acestea se vor depune la registratura instituției, se vor trimite prin intermediul poștei electronice (la adresa primaria@sighisoara.org.ro) sau se vor trimite prin fax (la numărul 0265.771.264) până în 17 martie.

Potrivit unui comunicat dat publicității de Agenția Națională de Integritate, Mircea Pălășan, primarul comunei Bunești, s-a aflat în conflict de interese în perioada 2012-2016. El a întocmit și semnat două proiecte de hotărâri ale Consiliului local privitoare la aprobarea unui plan urbanistic zonal pentru pentru imobilul proprietatea sa personală.

În august 2016, Primăria Sighișoara ne înștiința că a demarat procedurile pentru actualizarea dosarului privind restaurarea, consolidarea și punerea în valoarea a Sălii “Mihai Eminescu”. Din punct de vedere administrativ, Primarul ar fi trebuit să fie mandatat de către Consiliul local în acest sens, lucru care nu s-a întâmplat, decizia ridicând astfel semne de întrebare asupra legalității demersului. Proiectul inițial, întocmit pe vremea lui Ioan Dorin Dăneșan, avea în vedere întregul corp al clădirii ce găzduiește Biblioteca Municipală “Zaharia Boiu” și Casa de Cultură “Mihai Eminescu”.

Ne dorim să avem un oraș mai curat, mai îngrijit, un oraș care să ne ofere mult mai multe. Însă, Sighișoara, în momentul de față, este plină de probleme. Pentru asta, unii critică Primăria. Alții blamează consilierii că nu își fac treaba. Însă, puțini știu care este de fapt rolul fiecărei autorități, ce și cât poate face fiecare. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează aparatul administrativ local, dar și pentru a afla cum ne putem implica activ în organizarea orașului, am stat de vorbă cu Bogdan Burghelea, avocat și consilier local. Reprezentantul Uniunii Independente pentru Sighișoara ne-a oferit o altfel de lecție de educație civică.