MONUMENTUL SKARIATIN, DE LA GRIJĂ LA NEPĂSARE

in

Tags 

administratie

   Potențialul turistic al Sighișoarei reprezintă un motor de dezvoltare puternic și sigur, iar datoria noastră este de a-i asigura în permanență cărbunii pe baza căruia funcționează. Pentru ca Sighișoara să impresioneze prin aspect și atmosferă - atracții turistice dinamice încă nu avem - trebuie să ne asigurăm că tot ceea ce ține de trecutul istoric este renovat și promovat. În acest număr, vom pune sub lumina reflectoarelor un monument unic, dar uitat - Monumentul Skariatin.

   Pentru cine nu știe, pe raza localității Sighișoara, mai exact în cartierul Dumbrava, în spatele Unității de Pompieri, există un monument cunoscut celor din zonă, cu numele “La Leu”. Cei care îl știu își aduc aminte cu nostalgie de vremurile copilăriei când, iarna, săniau pe dealurile din apropiere. Monumentul a fost ridicat în amintirea luptei din 31 iulie 1849, purtată de maghiarii revoluționari împotriva austriecilor ajutați de ruși. În această ultimă zvâcnire revoluționară piere, în condiții neclare, generalul rus Grigori Yakovlevich Skariatin. Piatra de temelie a monumentului a fost pusă chiar de împăratul habsburg Franz Joseph (1830-1916), la 31 iulie 1852, cu ocazia vizitei sale la Sighișoara. Monumentul reprezintă un leu dormind pe un sarcofag din piatră și a fost sculptat de artistul austriac I. Meixner. Pe placa centrală a fațadei de est se afla următoarea inscripție în limba germană care, în traducere, înseamnă “Recunoștință corpului de armată C(hesaro) C(răiesc) ardelean, luptelor și victoriilor armatelor aliate și legăturii prietenești dintre onorabilii împărați ai Austriei și Rusiei, Franz Joseph I și Nicolae I”. Dezvelirea s-a făcut la 27 septembrie 1853, monumentul fiind sfințit de episcopul ortodox Andrei Șaguna. 

   Toate bune și frumoase. Avem o construcție comemorativă ce face trimitere la un eveniment important din istoria națională și europeană.

  La începutul anilor ’90 monumentul a fost vandalizat, fiind supus, până în prezent, degradărilor continue. După mai multe adrese înaintate Primăriei Sighișoara și Direcției Județene a Monumentelor Istorice am primit următorul răspuns aproximativ: “Din anumite motive monumentul Skariatin, cunoscut și cu numele La Leu, nu a fost inclus pe lista monumentelor istorice 2004 și nici în cea reactualizată din 2010. În consecință monumentul nu beneficiază de o zonă de protecție, fapt care a permis lotizări până în imediata sa apropiere”. Adică el a fost dat uitării iar cei care aveau ca sarcină protecția patrimoniului local nu s-au sinchisit, din indolență, neștiință sau ignoranță, să întocmească un dosar de clasare pentru a fi protejat și inclus în circuitul cultural-istoric. Mai departe aflăm că “Monumentul Skariatin este obiectul unui proiect între Primăria Sighișoara și Ambasada Federației Ruse la București care prevede mutarea monumentului în parcul eroilor din al Doilea Război Mondial, aflat în apropierea Catedralei Ortodoxe”. 

   Cu toate acestea, fără un răspuns clar din partea Ambasadei și fără ca proiectul celor două instituții să fie finalizat, terenul pe care se găsește a fost lotizat și dat în folosință, printr-o Hotărâre a Consiliului Local. Raportul de specialitate privind aprobarea planului de lotizare menționează că, în jurul monumentului Skariatin, ”s-a prevăzut o mică zonă verde, cu bănci și alei pietonale”. După cum o arată situația la fața locului, unele construcții ridicate pe loturile stabilite încalcă acest perimetru iar zona verde, cu bănci și alei pietonale, nu există. Nu putem viețui ca oraș istoric cu pretenții așa-zis europene cât timp suntem incapabili să prețuim patrimoniul local, martor al unor evenimente trecute din care ar trebui să luăm învățăminte.

Actualizare, 11 decembrie 2012

   Am amintit în primul număr al ziarului nostru situația monumentului Skariatin (“La Leu”) care, de fapt, nu e monument ci doar o bucată de piatră anostă aruncată în grădina unui cetățean de către mâna evocatoare a istoriei acestor meleaguri.

   Pentru rezolvarea cât mai rapidă a problemei am întocmit, personal, un proiect de hotărâre structurat pe 5 puncte și înaintat grupului de consilieri ai Uniunii Independente pentru Sighișoara spre a fi discutat în ședința ordinară a Consiliului Local, din data de 29.11.2012. Pentru buna transparență a demersului înaintat, vă prezentăm cele 5 puncte:

1. Realizarea unui raport de specialitate cu privire la situația monumentului și a terenului lotizat pe care acesta se găsește în condiții deplorabile;
2. Strămutarea monumentului pe spațiul verde rămas în urma lotizării;
3. Inițierea procedurilor de restaurare și punere în valoare a monumentului;
4. Întocmirea dosarului de clasare a monumentului;
5. Amenajarea unui parc cu bănci și alei pietonale, conform raportului de specialitate care s-a întocmit cu ani în urmă în vederea lotizării terenului pentru construcția de case (parc care, în zilele noastre, nu există);

  Finanțarea acestui proiect se va face din fondurile Primăriei Sighișoara, fonduri care se pot suplimenta prin alte surse de finanțare precum sponsorizări, donații, chetă publică etc. Ducerea la îndeplinire a proiectului a fost încredințată Serviciului Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Sighișoara.

   Deoarece proiectul a fost blocat la comisiile de specialitate din Primărie, înainte de a intra pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local, o să sintetizez răspunsul mai mult sau mai puțin justificat al domnilor însărcinați cu protejarea patrimoniului: Pe data de 28.10.2011 Primăria Municipiului Sighișoara trimite o adresă Ambasadei Federației Ruse pentru a solicita poziția părții ruse privind strămutarea, restaurarea și clasarea monumentului în cauză. Fără a se primi un răspuns clar, o delegație compusă din reprezentanți ai Ambasadei se deplasează la fața locului unde li se prezintă conjunctura care a generat situația actuală (?) precum și soluția gândită, care presupune mutarea monumentului în zona protejată a Cimitirului Eroilor Sovietici (pe fostul amplasament al bustului ce-l reprezintă pe Ilarie Chendi) și ridicarea pe locul rămas gol a unei stele comemorative (?). Documentul informativ se încheie astfel: În opinia noastră finalizarea proiectului incumbă mai multe etape care necesită o activitate prealabilă științifică și documentară”.

   Pentru că mie situația dată îmi denotă indolență și lipsă crasă de respect față de istoria locală, adresez celor implicați în organizarea execrabilă a urbei următoarele întrebări, la care solicit răspunsuri:

1. Unde a fost Ambasada Federației Ruse în anul 2003, la momentul lotizării terenului pentru construcția de case, știind că în zona respectivă există acest monument?
2. De ce brusc avem nevoie de acordul părții ruse pentru a face un lucru firesc?
3. De ce încă nu s-a organizat acel spațiu verde prevăzut în raportul de specialitate întocmit și pe baza căruia s-a votat proiectul de lotizare a terenului?
4. De ce e nevoie de o stea comemorativă în locul monumentului cât timp zona e compromisă, steaua riscând să ajungă tot în curtea cetățeanului?
5. Cine se face responsabil pentru pângărirea patrimoniului local, abuz și neglijență în serviciu?

 Actualizare, 14 februarie 2013

   Nici până în ziua de azi cei responsabili nu au catadicsit să ne răspundă la întrebările adresate deși am evitat folosirea de nume. Prin intermediul ziarului nostru facem un nou apel și cerem în mod public răspunsurile cuvenite și rezolvarea în cel mai scurt timp a problemelor (reamplasarea monumentului și amenajarea părculețului conform planului inițial întocmit). Chiar dacă asta implică dormitul în cort în fața Ambasadei Federației Ruse până la primirea acordului scris.

   Pentru a le mai da un răgaz, am putea considera că lipsa reacțiilor este datorată perioadei de sfârșit și început de an, cu sărbători legale și concedii intercalate care, în concepția dumnealor sunt și binemeritate, după lungul travaliu depus în serviciul comunității.

   Pentru că între activitatea Primăriei și comunitatea locală trebuie să existe transparență, vă anunțăm că noi vom fi în continuare aici și nu vom uita. Nu o să le dăm voie să se comporte ca o turmă de bizoni în magazinul cu antichități.

   Odiseea continuă până când leul își va găsi liniștea.

Tudor Groza

   Citește pe aceeași temă http://independentulsighisorean.ro/?q=content/161-de-ani-de-existen%C8%9B%C4%83-pentru-leu.