ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ROMILOR, MARCATĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI ”MAINSTREAM SIGHIȘOARA”

in

Tags 

cultura

   Misterioasa prezență a romilor în Europa este atestată în Evul Mediu, când o parte a populației nomade cu origini hinduse a traversat Orientul Mijlociu, străpungând Imperiul Bizantin. Astăzi, după aproape 9 secole de nestatornicie, inadaptare, prejudecăți și discriminări, ei pot fi găsiți în toată Europa, dar și în nordul Africii sau în Americi, sub mai multe denumiri.

   Nucleul lor identitar a rămas în mare măsură intact, chiar dacă romii se împart, după legăturile de familie, profesii, îndeletniciri și mod de viață, în 40 de grupuri vorbitoare de numeroase dialecte. Neputând crea coeziune, ei nu sunt, totuși, un popor, fiindcă nu vorbesc o limbă unitară, nu au aceeași religie, nu au aceleași valori și sunt prea răsfirați.

   Existența unor tendințe de naționalism din partea lor a dus, însă, la nașterea, în timpul primului Congres al Romilor de pretutindeni, organizat la Londra, în anul 1971, a unor simboluri naționale precum steagul verde-albastru cu o roată în mijloc, imnul ”Djelem, djelem” și Ziua Internațională a Romilor.

   Prezența acestora pe teritoriul românesc a fost atestată în anul 1385, în documentele Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin. Este vorba de mai multe posesiuni, printre care și 40 de sălașe de ”ațigani”, pe care Dan I, domnitor al Țării Românești, le-a dăruit Mănăstirii Tismana, după ce le primise de la unchiul său Vladislav I. Termenul, devenit mai târziu ”țigan”, se referea la starea de rob, nicidecum la etnie, căci romii ajunși aici au devenit robi ai boierilor.

   În zilele noastre există o puternică dezbatere pe denumirea corectă: rom sau țigan? După cea mai bine documentată ipoteză, termenul ”rom” ar însemna ”om” în limba romani. Termenul ”țigan” provine din greacă și ar însemna ”păgân”, ”eretic”, ”impur”. Mulți dintre romi, însă, își asumă acest termen, care, în mentalul colectiv, a căpătat o notă depreciativă.

   Preocuparea UE față de romi a prins forme în anii `70 ai secolului trecut, când tendința a fost de trecere de la perceperea lor drept nomazi la conceptualizarea lor ca pe o minoritate etnică. Se estimează că la nivelul Uniunii Europene trăiesc între 8 și 12 milioane de romi, în unele state ei fiind chiar mai numeroși decât populația națională, cum ar fi Malta, Slovenia sau Țările Baltice.

În România ei reprezintă al doilea cel mai mare grup etnic minoritar, după maghiari. Potrivit recensământului din anul 2011, în țara noastră trăiau 621.573 de romi (3% din totalul populației). Cifra nu corespunde, însă, realității, întrucât mulți dintre ei refuză să-și declare apartenența etnică.

   Majoritatea neamurilor de romi s-au constituit în jurul diverselor îndeletniciri, cum ar fi: argintarii (confecționarea podoabelor din aur și argint), căldărarii (confecționarea de căldări, tigăi, oale, alambicuri, pahare din aramă), cărămidarii (prelucrarea țiglelor și a cărămizilor), cocalarii (urmașii prelucrătorilor de fildeș din India), florarii (comerțul cu flori), gaborii (comerț, tinichigerie, profesii moderne), geambașii (comerțul cu cai), fierarii (confecționarea de unelte și obiecte din fier), lăutarii (muzica), mătăsarii (prelucrarea mătasei), rudarii (căutarea și prelucrarea aurului, a lemnului de esență moale și culesul fructelor de pădure), spoitorii (cositorirea vaselor, cerșitul), ursarii (dresarea urșilor), vătrașii (munci pe lângă curțile boierești sau mănăstiri).

   După căderea comunismului, cei mai mulți dintre romi au alunecat, încet, pe panta sărăciei, a deznădejdii și a delictelor, trăind din ajutoare sociale și activități ocazionale. Printre problemele cu care ei se confruntă astăzi se numără marginalizarea și accesul inegal la piața muncii, venituri, educație, servicii medicale, acte de identitate și acte de proprietate.

   Potrivit recensământului din 2011, in Sighișoara, un cunoscut centru multicultural și multietnic, au fost înregistrați 1.471 de etnici romi din totalul de 28.102 de persoane, în condițiile în care în tot județul Mureș au fost înregistrați 46.947 de etnici romi din totalul de 550.846 de persoane.

   Cei mai mulți locuiesc în zone periferice precum Parângului, Viilor, Ștefan cel Mare, Goldberich, Caraiman, Dumbravei, Plopilor, Rora, fiind considerați persoane vulnerabile. 600 dintre ei beneficiază de proiectul strategic ”Mainstream Sighișoara – Investiție Europeană pentru Incluziunea Socială”, co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020,în valoare totală de 12.635.894,86 lei, din care valoarea co-finanțării eligibile a parteneriatului este în valoare de 66.496,27 lei.

   Implementat pe o perioadă de 36 de luni, între lunile August 2017 – Iulie 2020, proiectul are ca obiectiv general promovarea accesului egal la măsuri integrate de educație, ocupare, antreprenoriat, servicii medicale și sociale, eliberare acte de identitate și de proprietate, reabilitare locuințe și antidiscriminare pentru persoanele din aceste zone perifrice, iar prevederile elaborate vor fi transpuse în Strategia Locală Antidiscriminare, ca parte a viitoarei Strategii de Dezvoltare Locală a Municipiului Sighișoara.

    Parteneri în acest proiect sunt Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj (CRCR), Municipiul Sighișoara, Fundația ”Veritas” din Sighișoara și Școala Gimnazială ”Miron Neagu” din Sighișoara. La Fundația ”Veritas”, Ziua Internațională a Romilor a fost celebrată prin dans și voie bună, copiii proveniți din familiile vulnerabile fiind implicați într-un program artistic la care invitați au fost cadre didactice ale Școlii ”Miron Neagu”, președintele Partidei Romilor – filiala Sighișoara și Fundația ”Diaconiverk International” din Dumbrăveni.