UN AN DE MANDAT. CE A PROMIS ȘI CE A FĂCUT MĂLĂNCRĂVEAN?

in

Tags 

politica

   În urmă cu un an, după finalizarea campaniei electorale, am înaintat o listă cu 25 de probleme de rezolvat în Sighișoara (detalii aici). A trecut un an de atunci, însă eu nu am văzut o măsură fermă de reformare a administrației locale sau de atragere de finanțări europene, în contextul în care mai multe comunități din împrejurimi s-au angajat la investiții în restaurarea patrimoniului. N-am văzut nici proiecte însemnate pentru plebe, cum ar fi finalizarea stadionului, condiții mai bune în grădinițe, școli și licee, construirea unui spital nou și a unei maternități noi, parcuri curate și sigure pentru copiii și nepoții noștri, spații de agrement și piscină acoperită, parcări moderne și curățenie exemplară sau restaurarea Cetății. Toate acestea au fost promise de echipa PSD, însă, până acum, situația a rămas neschimbată.

   Sigur, vor fi persoane împăciuitoare care vor spune că noul Primar are nevoie de o perioadă de acomodare, că toate criticile sunt răutăcioase sau nefondate și că mai bine ne-am uni cu toții forțele întru propășirea materială și spirituală a colectivității. Cât ar trebui să dureze această perioadă de acomodare? 6 luni? 1 an? 4 ani? Nimeni nu știe și, cu certitudine, nu poate spune că ea chiar există. 

   Vor fi și persoane ale căror așteptări au fost înșelate de un Primar care a preluat instituția din voleu, pe neașteptate, fără un plan clar de acțiune și fără o viziune sau o strategie de oraș, atuul său fiind apartenența de partid. Cu o echipă politică de consilieri locali ce au dovedit, cu vârf și îndesat, că nu-și înțeleg rostul în administrația publică, bâlbele n-au întârziat să apară.  

   Primul semn de incoerență și de dispreț dat de Primar și de PSD, după instalarea la cârma vasului în derivă, denumit Perla Târnavelor, a fost atragerea UDMR de partea întunecată a Forței, prin numirea consilierului Toth Tivadar în postura de viceprimar, în ciuda problemelor sale cu legea (detalii aici si aici). Această mișcare profund imorală a dus la asigurarea majorității simple în Consiliul local (10 voturi). PNL, cu cele 3 voturi ale sale și contrar direcției naționale a partidului, asigură majoritatea absolută acolo unde este cazul, situație ce face ca UIPS (cu 6 voturi din totalul de 19) să rămână singurul partid de opoziție reală.

   Stigmatul de tabără indezirabilă i-a fost pus de majoritatea absolută, care, la scurt timp, s-a opus ca UIPS, în calitate de unică grupare politică locală și a doua opțiune în preferințele electoratului local, să aibă un sediu, pentru întâlnirile cu cetățenii și activitatea propriu-zisă de partid. Într-un final, cei 13 consilieri ai puterii s-au fâstâcit la votul din Consiliu ca niște manechine neprihănite și sfioase, trecând cu tocurile înalte peste art. 26 din legea finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Legea 334/2006), care spune că autoritățile publice locale le pot închiria partidelor spații pentru sedii, la cererea motivată a acestora. În cazul de față, chiria de 90,82 de lei/lună a fost stabilită chiar de Executiv, prin șeful său, Primarul Ovidiu Mălăncrăvean, care, jenat, s-a sucit în acord cu puterea, explicând ulterior că o fi, că o păți. În schimb, Primăria a oferit, pe ochi frumoși, un sediu partidului lui Tăriceanu, deși acesta nu are reprezentanți în Consiliul local.

   Pe finalul anului 2016 echipa PSD a mai dat de două ori cu oiștea-n gard, articulând nepriceperea edilului într-ale administrației și diferendele din sânul partidului, la proiectul patinoarului artificial și la proiectul construirii noii maternități. Primul, inițiat de Ovidiu Mălăncrăvean, a fost respins chiar de tabăra social-democrată (detalii aici). Al doilea, inițiat de UIPS și avându-l coinițiator pe Ovidiu Mălăncrăvean a fost respins de aceeași tabără social-democrată, care ne promitea, în campanie, un spital nou și o maternitate nouă (detalii aici).

   Și, ca să fie totul sublim, cu ocazia zilei Sfântului Ștefan, la propunerea edilului, consilierii PSD, la braț cu cei ai UDMR și ai PNL, au demonstrat încă o dată că n-au nevoie de UIPS pentru a-și face de cap după pofta inimii lor sau a ocultei locale. Pe când ne bucuram de magia sărbătorilor de iarnă și de bucatele alese, dar, mai ales, de ocazia împodobirii bradului de Crăciun alături cu Fuego, aleșii au mărit de câteva ori tarifele de salubritate, dându-ne încă o lecție obligatorie de toleranță față de mizeria stradală, deșeurile împrăștiate pretutindeni, groapa de gunoi arhiplină și problemele de mediu ce au transformat orașul într-un prizonier al intereselor mercantile (detalii aici).

   După cum am fost obișnuiți, ca niciun vinovat să nu fie tras la răspundere pentru faptele sale, toate rateurile edilului, incoerența echipei PSD și neînțelegerea fenomenului politico-administrativ sunt aruncate la bursa locală a zvonurilor pentru a fi speculate de necunoscători, sub formă de acțiuni la “Nu pot face din cauza opoziției, “Vreau să fac, dar mi-e mai simplu să mă victimizez sau Aș putea face, dar sunt prea mari interesele în spatele cortinei.

   Totuși, cu riscul de a-mi atrage criticile apologeților de serviciu, cred că singurul lucru bun pe care Ovidiu Mălăncrăvean a reușit să-l facă în acest timp a fost să demisioneze (detalii aici). Minunea n-a durat decât vreo 4 zile, căci acesta s-a sucit (detalii aici), cazul său unic în istoria postdecembristă ajungând pe masa judecătorilor Tribunalului Mureș (detalii aici). Până la o decizie definitivă a instanței, începând din 7 februarie orașul este condus în ilegitimitate. 

    Aferim, reformă!

Tudor Groza