SIGHIȘOARA RECORDURILOR NEOMOLOGATE

   Nu-mi mai place Festivalul Medieval. Nu-mi mai place nu fiindcă aș fi un mizantrop ocazional irecuperabil, ci fiindcă organizatorii de până acum nu au reușit să treacă examenul încrederii și testul calității. Îi consider vinovați de scoaterea evenimentului de pe radarul Ministerului Culturii, a cărui amprentă definitorie lipsește de ani buni, și prefacerea lui într-un gheșeft. Nu-mi mai place fiindcă aceiași bufoni ai regelui l-au dat de pământ în timp ce împrăștiau degajat povestioare cu domnițe, cavaleri, menestreli, trubaduri și recorduri mondiale. În lipsa valorii au strecurat parșiv această ultimă diversiune actoricească cu scopul de a mai îndepărta rușinea acumulată în ani de eșecuri repetate. Nu-mi mai place fiindcă spectacolul reprezentativ ce-ar fi trebuit să te întoarcă în vremuri apuse a fost transformat într-o formă de pseudoartă înecată în fumuri de hamsii pârjolite și în kilolitri de bere vândută în recipiente din plastic.

   Pentru ediția de anul acesta organizatorii, aceiași care s-au ocupat de eveniment și în anii de glorie ai Asociației Turistice Sighișoare, și-au propus să forțeze intrarea în Cartea Recordurilor cu cel mai mare covrig (Hrana Uriașilor), cu cea mai mare spadă ornamentală (Spada Titanilor) și cu cel mai mare drapel (Drapelul Cavalerilor). Totodată s-a încercat și doborârea unui record național, cu cea mai mare mască populară (Masca Vraciului Vindecător, foto profil sursa financiarul.ro). Ar putea părea fascinant în mintea unui credul, dar, în mintea unui om rațional, este de-a dreptul pueril.

Mult zgomot pentru nimic

   Presa mioritică anunța cu surle și trâmbițe că directorul artistic, Liviu Pancu, dorește doborârea mai multor recorduri în cadrul unui festival medieval. "Cele patru înscrieri în Cartea Recordurilor cu ce vom încerca noi — Spada Titanilor, Covrigul Uriașilor, Masca Vraciului și, nu în ultimul rând, Drapelul Cavalerilor — sunt lucruri care țin, dincolo de înscriere în Cartea Recordurilor, și de un spectacol pe care îl oferim în jurul acestor evenimente", declara acesta pentru Agerpress. La finalul evenimentului tot el declara într-o conferință de presă: Festivalul Sighișoara Medievală a atins o doză de maturitate în acest an”.

   Inițiativa s-a dovedit a fi o găselniță care să gâdile orgoliul urmașilor lui Aurel Mosora – întâiul primar român al urbei. Dar ce să vezi? Spada s-a pleoștit de la arșiță, iar covrigul n-a fost comestibil, pățanie ce a tulburat apele în care se scaldă viceprimarul și acoliții săi. Ce-ar putea fi mai caraghios decât un grup de aleși locali ce tremură nerăbdători în așteptarea presei agreate care să imortalizeze dumicatul perfect?

Foto sursa Radioson: cel mai mare cearșaf medieval cu stema localității și cu viceprimarul aferent

Foto sursa Radioson: Lume, lume, să se știe în tăt natu', cea mai mare gaură de covrig e la Sighișoara!

Foto sursa Radioson: căldură mare monșer, căci spada a leșinat

   Recordurile n-au putut fi omologate fiindcă reprezentanții biroului Guinness Book din Londra nu au fost prezenți la eveniment. Nici nu puteau fi prezenți fără invitație oficială, fără condiții îndeplinite și fără achitarea unor taxe prealabile. Prezența lor ar fi însemnat muncă și cheltuieli suplimentare, iar săracii organizatori nu au avut timp și bani, aruncând vina pe proiectul întârziat. Cu toate astea pocinogul a purtat pecetea celor 13 consilieri locali contrariați de gestul independenților care, mirosind un aparent insucces, s-au abținut de la vot (detalii aici). Presa locală agreată a turbat și ea instant, ținând isonul consilierilor furibunzi. Cu litere cât fosta Casă de Cultură anunțau pe toate canalele de distribuție că a fost “Cea mai tristă zi pentru Sighișoara. Chiar așa să fi fost?

Cei mai tari de pe strada noastră

   “Într-adevăr am făcut demersuri, dar, pentru că aceste lucruri s-au întâmplat foarte târziu, un asemenea dosar se depune cu cel puțin 3 săptămâni înainte pentru a putea avea o echipă din partea reprezentanților Guinness Book. Dosarul respectiv ar fi trebuit să prevadă și plata unei sume de aproximativ 4500 de lire pentru participarea reprezentanților, lucru care nu a mai fost posibil. Dar totuși, la nivel de ce înseamnă realizarea acestor lucruri probabil că așa și a fost. Este cea mai mare spadă, este cel mai mare covrig și este cel mai mare steag care a fost ancorat la un festival. Faptul că acestea nu pot fi evidențiate într-o anumită carte a recordurilor asta nu schimbă cu nimic lucrurile, a declarat senin și împăcat cu el însuși un reprezentant al Asociației Culturale Teatrul Scena în fața consilierilor locali. Carevasăzică s-a făcut zarvă-n obște pentru o fâsâială? S-au adunat nori negri deasupra burgului pentru o bășică spartă prematur? S-au descătușat energii negative pentru o bulă speculativă? S-au spart vene-n frunțile diriguitorilor încrâncenați pentru câteva demersuri nostime? Cam da. Într-un final previzibil s-a ratat oportunitatea ca orașul să figureze oficial pe o listă mondială, universală și chiar interplanetară a recordurilor, însă organizatorii opinează că a fost o realizare măreață de care putem fi mândri.

   Chiar și Primăria Sighișoara, prin vocea edilului temporar, a lăudat actuala ediție, printr-un comunicat dispărut ulterior de pe pagina de Internet a Primăriei:Pe perioada Festivalului, cca. 18.000 de turişti au vizitat şi au participat la spectacolele din Cetatea Medievală Sighişoara. Totalul participanţilor la Festivalul Medieval a fost de aproximativ 24.500. S-au autorizat 150 de comercianţi din care 4 - alimentație publică cu băuturi alcoolice, 25 - alimentaţie publică fără băuturi alcoolice şi 121 produse de artizanat. Cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Sighişoara Medievală a fost o reuşită, ecourile post eveniment fiind pozitive, acest lucru fiind posibil datorită sprijinului pe care Municipiul Sighişoara şi Asociaţia Culturală Teatrul Scena, în calitate de organizatori, l-au primit din partea tuturor celor implicaţi […] Vă mulţumesc în numele organizatorilor, al meu personal, pentru profesionalismul cu care aţi contribuit esenţial la buna desfăşurare a celei mai importante manifestări culturale din Sighişoara, adevărata Perlă a Transilvaniei. Sublim!

Fuga de răspundere, sport național

   Mai contează recordurile? Festivalul a trecut, Primăria a făcut plățile cuvenite din birurile contribuabililor, comercianții au plecat nemulțumiți, mirosul hamsiilor pârjolite s-a risipit, turiștii s-au împuținat, iar organizatorii și-au înfipt coada-ntre picioare și au fugit cu prada. La viteza pe care au prins-o n-au apucat să răspundă oficial la două chestiuni cerute de aceiași consilieri independenți către care s-a arătat inițial cu degetul.

   “M-am uitat peste anii trecuți. În 2013, la 300 de artiști, cazări plus masă, 62.550 de lei, la un buget de 325.410. În 2014, 325 de artiști, cazări și masă 71.000 de lei, la un buget de 403.000 lei. În 2015, deci anul ăsta, 300 de artiști, cazări cu masă 130.000 de lei, la un buget de 407.000 lei. De ce sunt creșterile astea față de anii trecuți? E dublu față de anul 2013. Nu trebuie să-mi răspundeți acum, aștept pentru ședința următoare să-mi dați un răspuns în scris”, a cerut consilierul Pop Claudiu. Silentium lugubrum.

   “Aș dori pentru ședința următoare, tot așa, pentru niște clarificări, o listă cu cei 300 de artiști, cu ce înseamnă ordinele pe care le reprezintă, cu nume, prenume, date de contact și decontări, pentru o mai bună transparență […] Legat de festivalul medieval, pentru ediția următoare, aș vrea să văd o deschidere și o luptă pe oferte, aș vrea să văd și ONG-uri care vin și cu bani sau cu sponsori în spate ca să organizeze acest festival pentru că asta mi se pare intrarea în normalitate. Să țineți cont să se facă o selecție de oferte”, a cerut consilierul Sîrbu Iulian. Silentium lugubrum.

   Ce transparență în cheltuirea banului public? Ce respect față de comunitate? Ce stimă pentru unii aleși locali? Liviu Pancu nu și-a asumat nicio răspundere în fața Consiliului Local și în fața sighișorenilor, dar a avut grijă să-și trimită la raport un reprezentant care să încaseze șuturile de rigoare.

   Deși și-au bugetat 407.000 lei (din care 130.000 reprezintă fondurile de la bugetul local, 170.000 reprezintă biletele de acces, iar 107.000 reprezintă taxele de participare) la finalul evenimentului raportul de venituri și cheltuieli al Asociației Culturale Teatrul Scena însuma 473.177 lei, cu 66.177 lei mai mult. Păi și să nu te dai organizator de evenimente? Primăria și Consiliul Local te sprijină atât financiar, cât și logistic.

Aleși locali harnici, doar pe rețelele de socializare

   Penuria de inițiative și de proiecte reale pentru oraș este compensată de unii consilieri locali implicați trup și suflet în organizarea de astfel de manifestări tocmai pe rețelele de socializare. În mod surprinzător, în acest spațiu virtual, ei devin hiperactivi, pozând-se cordial la festivaluri, târguri, întâlniri de partid, șuete, chermeze și sindrofii.

   Aș propune ca pentru ediția următoare să ne depunem candidatura la concursuri de tipul “Cea mai tristă comunitate locală din Transilvania”, “Cei mai mulți corupți pe cap de locuitor într-o localitate cu patrimoniu UNESCO”, “Cea mai ineficientă Primărie” sau “Cele mai incompetente autorități locale din România”. La fel de bine am putea fi prezenți la Olimpiada Națională a prostiei, a demagogiei și a imposturii. Cu garnitura administrativă pe care o avem acum, răscolită de absența unui primar ales cu drepturi depline, de prezența unui viceprimar gureș, de prezența a trei consilieri cu probleme de integritate și de prezența unor funcționari publici semizei, avem șanse mari la titlu.

Claudiu Barb