SE CAUTĂ ȚAP ISPĂȘITOR PENTRU PROBLEMELE COMUNITĂȚII

in

Tags 

100% Local

   Pe 7 noiembrie am primit o invitație la o ședință publică în care șeful poliției comunitare, Valeriu Bogdan, era silit să treacă prin furcile caudine ale unei comisii de disciplină, organizată pe rapid înainte de către Executiv. Acestuia i-au fost imputate o serie de chestiuni printre care s-au numărat cerșetoria, accesul auto în cetatea medievală și acordarea unui interviu în ziarul Independentul Sighișorean. (Sursa aici)

   Miercuri, 12 noiembrie, m-am prezentat la primăria condamnatului Dăneșan, în Sala Mică, alături de alți reprezentanți ai presei locale și județene (Jurnal de Sighișoara, Cuvântul Liber, Știi TV), pentru a participa la această ședință, care ar fi trebuit să înceapă la ora 11. După 20 de minute de așteptare își face apariția președinta comisiei de disciplină, doamna Adriana Paula Marian, care, cu dezinvoltură, a cerut imediat presei să părăsească sala. Am crezut că nu aud bine, că e o glumă, că precedentul creat anul trecut a fost de fapt un caz izolat (Sursa aici) care nu se va mai repeta. M-am înșelat. Probabil nici domnia sa nu știe că există o lege privind liberul acces la informațiile de interes public, și-anume legea 544/2001. Sau știe, dar și-a permis, cu bună știință, obrăznicie și aroganță, să ne poftească afară, tocmai cu scopul disimulat de a mistifica adevărul legat de tema ședinței. Nimic anormal pentru o instituție publică în care se încalcă flagrant legea, în care abuzul în serviciu se face în formă continuată, în care transparența decizională este doar o sintagmă și în care primarul condamnat definitiv la pușcărie încă își încasează salariul din taxele și impozitele mele. Nimic anormal pentru ei, pretinșii proprietari ai instituției, dar anormal pentru noi, fraierii care cotizează la buget. După un schimb de replici cu “distinsa” doamnă, care s-a pus stăpână pe funcția publică deținută și se preface că nu-și înțelege rolul de slujbaș al comunității, părăsesc sala împreună cu ceilalți reprezentanți media. N-am știut pe moment ce autoritate a avut domnia sa în acest caz, dar, după câteva verificări, am aflat de unde-i pleacă tupeul nemărginit și incalificabil.

De la caserie la Primărie 

   În cele câteva rânduri din CV (Sursa aici) menționează că între 1981 și 1991 a fost funcționar economic contabilitate la Cooperativa “Prestarea”. După studii la Facultatea de Management din Brașov, a Universității “Spiru Haret”, ajunge, prin metode și competențe necunoscute nouă, consilier, șef birou buget, contabilitate și salarizare în cadrul Primăriei Sighișoara. A fost o traiectorie ascendentă rapidă spre o funcție înaltă, deasupra căreia se situează demiurgic doar Emil Olteanu, directorul economic din cadrul Primăriei Sighișoara, șeful la bani” și cel mai bine remunerat funcționar public, al cărui salariu se ridică la cel puțin 9.100 de lei/lună. În poziția de secund al directorului economic, Adriana Paula Marian a fost remunerată în anul 2013, conform ultimei sale declarații de avere, cu suma de 5.356 de lei/lună. Din informațiile noastre salariul este cu mult mai mare, fiind plusat cu prime, sporuri și bonusuri. Frumos trai de bugetar, într-un oraș aproape falimentar, păstorit de infractori!

   În același timp Adriana Paula Marian este membră în Consiliul de Administrație al SC ATT SA și membră în Consiliul de Administrație al SC Ecoserv Sig SRL, de unde primește o indemnizație lunară de aproape 300 de lei. Și, mai nou, este și președinta comisiei de disciplină care îl ia la rost pe Valeriu Bogdan pentru o listă întreagă de chestiuni ce e musai să fie urcate în capul unui țap ispășitor.

   Stimabila doamnă ori este hipercalificată, meritându-și pe deplin banii, ori face parte dintr-o gașcă de funcționari privilegiați, de sinecuriști cu afinități politice și salarii mai mari decât ale primarului, care ne căpușează permanent, fără milă și fără remușcări. Ar fi un motiv suficient în a se considera pe sine aptă pentru a tăia și spânzura după bunul plac.

Rezolvăm problemele sau le ascundem sub preș?

   După ce am plecat de la această pseudoședință am dat de un copil de țigan care cerșea în apropierea Sălii Sander, ținându-și în brațe surioara de câteva luni, căzută într-un somn profund. Am mai văzut astfel de cazuri abominabile, în care pruncii anesteziați cu alcool sunt folosiți de părinții inconștienți pentru stimularea milosteniei trecătorilor. Am insistat să dau de mama lor, iar după câteva minute am identificat-o în parcul central, unde ședea nestingherită pe o bancă, trăgând ultimele fumuri dintr-o țigare găsită pe jos. Primele două gânduri care mi-au venit în minte, în privința acestei situații inacceptabile într-o țară pretins civilizată, au fost legate de lipsa de coerență a Primăriei Sighișoara în aplicarea politicilor publice și de lipsa de colaborare instituțională. În timpul în care Valeriu Bogdan dădea cu subsemnatul în fața unei comisii aberante și amorale, pentru probleme a căror rezolvare se face cu eforturi comune, realitatea din stradă era alta.

   Constat, fără a fi părtinitor, că Valeriu Bogdan trebuie să plătească pentru disfuncționalitățile unui sistem în care se întâlnesc față în față salarizarea discreționară din Primăria Sighișoara, personalul insuficient și prost remunerat al Poliției Comunitare și inexistența Serviciului de Asistență Socială din Primăria Sighișoara.

Care este efectul impotenței administrative?

   Executivul face comisii, analizează, dă cu capul de colțul mesei, caută vinovați, suduie și este arogant cu presa, iar în stradă cerșetorii ne agasează zilnic pentru că instituțiile statului nu au găsit până acum o cale de colaborare și de soluționare a problemelor. Nici nu ar fi fost posibil în condițiile în care, la fiecare rectificare de buget local, Executivul taie fonduri de la Serviciul de Asistență Socială, lăsând nevoiașii la mila oamenilor și a Domnului.

   Să fie asta consecința faptului că la nivelul Primăriei nu există oameni competenți? Să fie lipsă de interes din partea Executivului? Să fie ineficiență și lipsă de organizare? Această realitate hâdă și reprobabilă a fost posibilă doar prin deficitul de empatie al unor oameni ajunși accidental la butoane, ce folosesc puterea în scop personal sau de gașcă. Exemplul de mai sus este grăitor.

Tudor Groza