REZULTATELE ECOSERV PE ANUL 2013

in

Tags 

economie, ecoserv

   De ce Sighișoara este un oraș departe de a fi perfect? Este o întrebare la care e posibil ca mulți dintre dumneavoastră să fi găsit deja răspunsul corect. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare și s-au confirmat odată cu condamnarea definitivă la închisoare a primarului corupt. Dar nu e asta tema articolului de față, chiar dacă, inevitabil, tot ce se întâmplă în acest frumos oraș are legătură directă sau indirectă cu principalul corupt al urbei care, la ora asta, ar fi trebuit să fie demis de către prefectul județului Mureș. Singurele două proiecte din ultimii ani pe care acesta le lasă în urmă sunt crearea Ecoserv și transformarea Perlei Transilvaniei în groapa de gunoi a județului Mureș.

   Una dintre principalele probleme ale orașului nostru o reprezintă chiar existența Ecoserv, un fel de stat în stat, o instituție privată aflată în subordinea Consiliului Local Sighișoara, ale cărui decizii trec prin filtrul propriului consiliu de administrație, compus din 5 membri.

   Pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu existența acestui serele, el a fost înființat prin reorganizarea Serviciului Public de Gospodărie, având girul vechiului Consiliu Local care a aprobat hotărârea nr. 49/31.03.2011. Mai multe informații aici și aici.

Care a fost scopul înființării Ecoserv?

   Mizând pe modificările legislative ale unui stat impotent, politizat excesiv și putred de corupt, autoritățile au privatizat în mod legal un serviciu public, în care au transferat prin gestiune directă bunurile Primăriei și un număr însemnat de angajați. Dacă operațiunea a fost legală rezultatul este imoral. De ce? Deoarece costurile pe care noi, sighișorenii, trebuie să le suportăm au crescut automat prin aplicarea cotei TVA de 24%. Aceste costuri provin din activități de gospodărie precum sortarea deșeurilor, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, întreținerea drumurilor sau exploatarea parcărilor. Sistemul de funcționare este relativ simplu: Primăria dă comenzi iar Ecoserv execută. În schimb, Ecoserv emite facturi pe care Primăria Sighișoara le achită cu bani din bugetul local. Deocamdată Ecoserv este dependent de Primăria Sighișoara și nu se poate autosusține iar cu cât volumul de cerere din partea Primăriei crește cu atât cheltuielile cu Ecoserv cresc și ele. Acoperirea acestor costuri se face în final de către contribuabili. Conform înțelegerii, din profitul net declarat la finalul unui an de activitate, Ecoserv rămâne cu 50% iar Primăria primește înapoi restul de 50%. Dacă Ecoserv nu face profit Primăria nu încasează bani iar dacă Primăria are cheltuieli ridicate cu Ecoserv jumătate din profitul net declarat se întoarce la bugetul local. Se pune întrebarea: oare își dorește Ecoserv să înregistreze profit în condițiile în care trebuie să returneze 50% la bugetul local? Cât de rentabil și de eficient este acest sistem se vede în viața de zi cu zi. Bugetul local, și-așa minuscul, este văduvit anual de strânsa legătură cu bugetul Ecoserv, o legătură ce produce pagube într-o parte și aduce beneficii în cealaltă. 

Foto: Ecoserv în acțiune: Ar putea cineva măsura cu exactitate câți metri cubi de resturi vegetale se transportă? (costul unui metru cub este 43,87 lei, cu tot cu TVA)

   Un al doilea aspect este legat de angajați. Dacă înainte de transformare aceștia apăreau pe statele de plată ale instituției publice acum ei apar pe statele de plată ale Ecoserv. Trecerea lor în serviciul privat s-a făcut pentru a micșora pe hârtie numărul de angajați ai Primăriei. Dar, faptic, acești angajați sunt plătiți tot din banii contribuabililor, printre care vă numărați și dumneavoastră, cititorii. Dacă în primul caz ei erau plătiți în mod direct de la bugetul de stat, acum ei sunt plătiți în mod indirect, din plățile efectuate de către Primărie în contul Ecoserv.

   Al treilea aspect este legat de activitățile de gospodărie pe care Ecoserv le efectuează pentru beneficiar, adică pentru Primăria Sighișoara. În mare măsură aceste activități sunt greu de controlat. Să luăm două exemple simple: activitatea de plantare de flori. Cine ar putea controla cu exactitate numărul de panseluțe plantate într-un parc? În realitate ar putea fi 500 de panseluțe plantate dar pe factură ar putea fi trecute 1.000. Alt exemplu: repararea zidului Cetății care a căzut în apropierea Turnului Croitorilor. În realitate ar putea fi nevoie de 50 de saci de ciment dar pe factură pot fi trecuți 100. E o modalitate eficientă de sifonare a banului public.


Foto: porțiunea de zid care s-a prăbușit și pe care, după trecerea a 3 luni de-atunci, Ecoserv s-a apucat s-o repare

Cum s-a schimbat viața noastră de la înființarea Ecoserv?

   În ultimele luni activitatea Ecoserv a fost extrem de încărcată. Practic, unde te uitai, vedeai echipele în salopete albastre amenajând spații verzi și parcuri, reparând trotuare, vopsind garduri. Chiar dacă uneori ne plac rezultatele e bine să știm că un singur trandafir roșu din parcul dumneavoastră a costat 8,85 lei cu tot cu TVA, bani din care jumătate reprezintă salariile angajaților. Aceste tarife sunt stabilite de o comisie de analiză, ajustare sau modificare a prețurilor și tarifelor aferente serviciilor publice, formată din consilierii locali Cristian Ciucan (PSD), Marieta Fintoc (PNL) și Erno Gall (UDMR).

   O simplă analiză a ședințelor de Consiliu Local este suficientă pentru a realiza că Perla Transilvaniei se află în pericolul de a muri strivită de incompetență. Cei 19 consilieri locali, aleși prin votul sighișorenilor, sunt chemați lunar să dezbată probleme, să analizeze, să caute soluții și să voteze proiecte pentru oraș. Numai că, de la teorie la practică, drumul e anevoios. Veți vedea că majoritatea punctelor de pe ordinea de zi sunt petiții, încheieri sau prelungiri de contracte de închiriere spații și terenuri, cereri de finanțare pentru diverse activități culturale, artistice sau sportive, alocări de bani pentru privilegiații casei, informări cu privire la scumpirea apei sau cu privire la aducerea de alte gunoaie din județ la groapa noastră. Totul e aleatoriu, de la an la an, fără strategii sau viziuni. Vă veți întreba unde sunt marile proiecte? Ei bine, ele nu există. Și nici nu au existat vreodată. Consilierii sunt convocați pentru a analiza petiții și pentru a fi sfidați pe față de niște funcționari aroganți și arțăgoși care, deși se află în slujba cetățeanului, lucrează împotriva lui. Dacă în alte orașe ședințele de Consiliu durează foarte puțin, fiind concentrate pe proiecte, la noi ședințele sunt de tip maraton, fiind concentrate pe discuții diverse și durând chiar 4 sau 5 ore.

Ce face Executivul în tot acest timp?

   Într-o astfel de zi, în care punctele de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu se diluează în discuții interminabile și fără rezultat, Executivul recurge la unele scamatorii administrative pentru a-și impune proiecte precum cele privitoare la Ecoserv. Un astfel de moment s-a petrecut în ultima ședință de Consiliu, desfășurată pe 29 mai 2014. După 28 de puncte rumegate de către consilieri, Executivul a venit, hodoronc-tronc, cu un proiect suplimentar, privind aprobarea situației economico-financiare a Ecoserv pe anul 2013. În mod normal toată documentația privind acest proiect trebuia înmânată consilierilor cu câteva zile înainte de desfășurarea ședinței, împreună cu restul materialelor, pentru a le da acestora posibilitatea analizării informațiilor. Mai ales că vorbim aici de sume importante de bani.

   Dar nu s-a întâmplat așa. Conform tradiției impuse de primarul condamnat, la foarte multe probleme sau proiecte Consiliul Local reprezintă doar organul consultativ, fără ca acesta să aibă putere de decizie. Cărțile au fost făcute în mandatele trecute iar poamele acre se culeg acum. Se vede treaba că Ioan Dorin Dăneșan, în cârdășie cu administratorul demisionar al Ecoserv și repus în funcție ca director al aceluiași Ecoserv – Gheorghe Maior, batjocoresc întregul Consiliu și se poziționează demiurgic peste puterea lui decizională. Numai așa au reușit să-i dribleze pe consilieri, pe sub nasul cărora au fluturat un dosar cu zeci de pagini care cuprindeau situația economico-financiară a Ecoserv pe anul 2013. Este un curat abuz marca Ioan Dorin Dăneșan care caută să ajungă după gratii, acolo unde îi este locul. Mai mult, este o lipsă totală de transparență în raport cu comunitatea locală, acest proiect nefiind publicat pe pagina Primăriei Sighișoara, așa cum ar fi trebuit, spre a fi adus la cunoștința celor interesați de soarta taxelor și impozitelor pe care le plătesc anual.

Este sau nu Ecoserv un vehicul de căpușare a bugetului local?

   Conform raportului prezentat Consiliului Local, care cuprinde situațiile încheiate la 31 decembrie 2013 și auditate de firma S.C. MS Consulting S.R.L., veniturile totale înregistrate de Ecoserv s-au ridicat la cifra de 3.622.887 lei (aproximativ 825.000 euro) în timp ce cheltuielile totale s-au ridicat la cifra de 3.723.021 lei (aproximativ 848.000 euro). În consecință Ecoserv a încheiat anul 2013 cu o pierdere de 100.134 lei, lucru care face ca Primăria Sighișoara să nu încaseze niciun ban de pe urma sereleului.

   La capitolul cheltuieli cele cu materialele se ridică la suma de 965.275 lei iar cele cu personalul, atenție, la 1.972.175 lei (din care 1.377.350 reprezintă salariile - aproape jumătate, restul fiind tichete de masă și contribuții sociale).

   Pe sectoare de activitate situația este următoarea:

- Construcții, reparații, drumuri: 1.672.591 lei venituri, 1.870.897 lei cheltuieli, -198.306 lei pierdere
- Sere, zone verzi: 1.086.514 lei venituri, 924.334 lei cheltuieli, 162.180 lei câștig
- Stația de sortare: 343.592 lei venituri, 527.994 lei cheltuieli, -184.402 lei pierdere
- Piața agro-alimentară: 441.390 lei venituri, 237.691 lei cheltuieli, 203.699 lei câștig
- Parcări: 78.800 lei venituri, 162.105 lei cheltuieli, -100.134 lei pierdere

   La aceeași dată Ecoserv a înregistrat datorii de 311.824 lei, din care 33,70% reprezintă datorii curente către furnizorii de materiale, utilități, materiale de natura obiectelor de inventar și servicii prestate iar 44,13% reprezintă datorii curente către bugetul de stat (TVA, impozit pe salarii și contribuții către fondurile speciale).

   Capitalul social al Ecoserv a fost de 200.000 lei. De la începutul anului 2014 el a fost majorat de două ori, până la suma de 560.000 de lei (cu 60.000 în luna februarie şi cu 300.000 în luna martie). Consiliul Local, ca asociat unic, a încasat din dividende fabuloasa sumă de 997 lei, raportată la cifra de afaceri de 3.525.232 lei (aproximativ 800.000 de euro). Numărul de salariați înregistrați la sfârșitul anului 2013 a fost de 110, din care 2 sunt de conducere, 9 sunt personal TESA, 10 sunt personal administrativ, 6 sunt șefi secție/birou, 72 sunt muncitori și 11 sunt paznici.

   Societatea și-a început activitatea pe 01.08.2012.

Aberație administrativă sau necesitate stringentă?

   Având în vedere datele de mai sus, ne punem întrebarea: chiar este nevoie de o asemenea societate pentru buna gospodărire a urbei? Datele economice ne arată că și în al doilea an de funcționare Ecoserv a înregistrat pierderi. Principala activitate o reprezintă sortarea deșeurilor la stația de sortare ridicată din fonduri europene (foto profil). Directorul general, Gheorghe Maior, susține că e nevoie de mărirea prețurilor pentru ca activitatea să înregistreze profituri. O logică defectuoasă de altfel: atunci când îți dovedești ineficiența mărești prețurile. Dacă vă aduceți aminte postul Realitatea TV a prezentat un material despre groapa de gunoi și stația de sortare, unde există o mafie a recuperatorilor de deșeuri ce se întinde la cel mai înalt nivel. În colaborare cu autoritățile locale aceștia fentează stația de sortare și fac profituri enorme din reciclarea recipientelor din plastic, în dauna bugetului local care a devenit un fel de sac fără fund. (Sursa: aici)

   Nici activitatea de exploatare a parcărilor nu a fost profitabilă. Deși a început furibund, prin taxarea zilnică după un program aberant, Ecoserv a transformat tot centrul istoric într-o uriașă parcare cu plată. În același timp în cetatea medievală accesul auto a fost interzis dar regula este facultativă. După ce ziarul nostru a prezentat acest caz programul de parcări cu plată a fost redus de luni până sâmbătă (duminica și zilele de sărbătoare fiind gratuite) însă taxa zilnică a rămas de 1.5 lei/oră (Sursa: aici) (spre comparație, în Mediaș, unde parcarea este cu plată de luni până vineri, o oră costă 0,50 lei, iar tichetul se eliberează la parcometru).

   În ce privește salariile angajaților, dacă facem un calcul vedem că salariul mediu net/angajat se ridică la 1.043 de lei lunar, o medie bunicică în comparație cu media salariilor la nivel de oraș.

   Veniturile totale, de 3.622.887 lei (aproximativ 825.000 euro), reprezintă peste 7% din bugetul local, care se dovedește a fi o vacă numai bună de muls. 

Ce facem cu această struțo-cămilă?

   Vizibil iritați de faptul că ordinea de zi a ședinței a fost suplimentată cu acest proiect important, după ce s-a discutat ore întregi pe tema petițiilor, unii consilieri au luat atitudine și au criticat activitatea societății. Părinții adoptivi ai acestui serele sunt actualii consilieri PSD-PNL-UNPR-UDMR-PPDD. De remarcat că la ora discuțiilor personalul Primăriei era deja plecat astfel că au lipsit punctele de vedere ale Executivului. După cum bine știm, în mediul public, la terminarea programului (ora 15.00) funcționarii rup ușa de la intrare.

   Iulian Sîrbu (UIPS): “Dați-mi voie să vă întreb, pentru ce votați toți așa în bloc tot ce vine de la Ecoserv și puneți întrebările acestea după? Votați Ecoservul și după aceea sunteți supărați. Asta știe să facă, numai pierderi.

   Ionel Gavrilă (PDL): “De ce votați proiectele, domnule? Serios, de ce votați?”

  Tivadar Toth (UDMR): Și dacă-l votez și dacă nu-l votez, nu pot să vin cu niște critici? Care-i problema?

   Problema este, domnule consilier, că unii dintre dumneavoastră susțineți asemenea proiecte nefavorabile și abuzive fiindcă votul acordat este cu parandărăt. Aici discutăm strict de interese de partid și de formare de majorități convenabile, nu de efort comun pentru susținerea unor proiecte importante pentru dezvoltarea Sighișoarei. Dreptul de a critica activitatea Ecoserv l-ați pierdut atunci când v-ați oferit voturile iar prin fraternizarea cu primarul condamnat ați devenit la fel de vinovați în ochii sighișorenilor care v-au trimis în Consiliu pentru a munci în slujba lor.

   Diferența între un oraș în care au loc schimbări notabile și orașul nostru, care e administrat de un primar corupt condamnat la 2 ani de închisoare, se vede în ordinea de zi a ședințelor de Consiliu Local. În timp ce consilierii lor dezbat proiecte și găsesc soluții, consilierii noștri analizează petiții.

Tudor Groza