PROTESTE ANTIGUVERNAMENTALE ȘI LA SIGHIȘOARA. CE URMEAZĂ?

in

Tags 

politica

   Am analizat cu atenție evenimentele din ultimele zile, în speranța că o să identific o legătură solidă între protestele antiguvernamentale și situația locală. Oricât m-am străduit, n-am identificat-o. Copleșiți de problemele cotidiene, sighișorenii au uitat întru totul cine a administrat și cine continuă să administreze în afara cadrului legal orașul de pe Târnava Mare. Cu gândul la Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Carmen Dan, Lia Olguța Vasilescu, Paul Stănescu, Călin Popescu Tăriceanu și alți impostori ajunși la cârma țării prin voința populară”, puținii protestatari din fața sediului PSD au fost abandonați de grupurile plecate în capitală, acolo unde mulțimea a ales să se manifeste sub tunuri de apă și gaze lacrimogene.

   Pentru societatea românească postdecembristă protestele sunt un bun exercițiu democratic și o trezire din somnul rațiunii. În contextul corupției generalizate și a existenței unei clase politice cu deprinderi mafiote, înmulțirea mișcărilor de stradă nu poate decât să ne dea speranță și să arate lumii că fibra națională n-a fost distrusă iremediabil.

   Totuși, ca efectele să fie vizibile în timp, este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi la nivelul comunității în care plătim taxe și impozite. Sigur, se vor găsi destui care să mă contrazică, pretextând că nu merită efortul, că nu au timp, că nu se pricep, că au familii de întreținut, că au rate la bănci, că nu vor să-și strice relațiile cu apropiații sau cunoscuții, că trebuie să lase mereu o ușă deschisă pe unde trec, că ne batem cu morile de vânt, că toți sunt la fel, că oricum ei fac ce vor etc. Acestora le răspund că orice măsură împotriva puterii centrale trebuie întărită cu măsuri împotriva puterii locale.

   Schimbarea de paradigmă va putea fi posibilă numai prin acțiuni concrete în spațiul civic. Putem începe chiar de mâine să fim activi și solidari, ieșind din zona de confort și utilizându-ne resursele pentru a supraveghea mersul treburilor în administrație, pentru a participa la ședințele Consiliului local și la dezbaterile publice, pentru a amenda inițiativele, pentru a contesta deciziile care se iau, pentru a ne implica în proiecte, pentru a formula sesizări la instituțiile abilitate, pentru a ne informa cu privire la cheltuirea banilor publici, pentru a analiza activitatea aleșilor, pentru a adera la partide politice, pentru a ne înscrie în asociații, fundații sau grupuri de lucru, pentru a face opoziție constructivă etc. Poate părea mult, însă ei mizează tocmai pe neimplicarea noastră.

   Dacă nu vom înțelege că vinovați de întreținerea fenomenului corupției suntem chiar noi, că exprimarea voturilor în ciclurile electorale nu e suficientă, că așteptarea unui supererou care să ne salveze de noi înșine este zadarnică și că prefacerea societății românești trebuie să înceapă de la baza piramidei, efectele răzvrătirilor noastre vor fi diminuate de resemnare, lașitate, complicitate sau aplicarea unui dublu standard.

   Luați ca exemplu cazul lui Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean (PSD), demisionat oficial în Februarie 2017, dar protejat de mașinăria de partid cu scopul de a-i servi acesteia interesele obscure, și o să înțelegeți că abuzurile se întâmplă chiar aici. În apărarea drepturilor noastre fundamentale suntem datori să ripostăm.

Tudor Groza

Sursa foto: Raja Van Ik