PRIMAR NOU, PROBLEME VECHI

   Recenta campanie electorală lasă în urmă multe semne de întrebare pe seama diferenței mici de voturi înregistrate între principalii doi candidați (362), a numărului foarte mare de buletine de vot anulate (peste 1.000) și a înțelegerilor obscure făcute ca la piață între reprezentanții celorlalte partide pentru susținerea unui candidat unic, dar mai ales pentru frânarea valului independent pornit din civism local. Prezența scăzută la urne arată că segmentul de populație care are obligația să facă diferența între regres și progres încă este absentă, hotărârile fiind luate de către locuitorii cei mai conștiincioși, adică vârstnicii. Faptul că atât precedentul primar (care a fost votat cu toate că era condamnat) cât și actualul primar au obținut procentaje sub partidul care i-a propus demonstrează că sighișorenii nu au votat un lider puternic și carismatic, care trage după el organizația politică, ci siglele de partid, pe considerente ce nu țin de realizări locale. 

   Lăsând la o parte toate dedesubturile campaniei electorale și toate sensibilitățile iscate de simpatii sau antipatii, 3.573 de sighișoreni au ales un nou primar pesedist, ce va fi împovărat de balastul vechii moșteniri, el având doar două posibilități: ori confirmă ca edil, ori va cădea victimă a sistemului cleptocrat. Ce se va întâmpla în următoarea perioadă cu soarta vechii Perle a Transilvaniei vom vedea pe parcurs. Cert este că mediul în care am crescut a rămas neschimbat, iar multe nereguli semnalate de singurul ziar local de opinie publică în acești ani au fost rostogolite de autorități ca bulgării de zăpadă, riscând să distrugă totul în calea lor, dacă nu vor fi oprite la timp.

   Să nu uităm că precedentul primar pesedist a fost demis pentru fapte de corupție, i-au urmat doi viceprimari cu atribuții de primar interimar, arhitectul-șef a demisionat, secretara municipiului este anchetată de DNA, cinci foști consilieri au fost cercetați de Agenția Națională de Integritate, iar orașul e în pragul colapsului. Aceasta este radiografia unui mandat fără sens pentru comunitatea locală, care, având o memorie extrem de scurtă, a mai pierdut câțiva ani din viață fără a vedea îmbunătățiri.

   Consider că provocarea supremă pentru noul primar ar trebui să fie transparentizarea totală a activității, prin respectarea legilor în vigoare și invitarea comunității la consultări, dar și igienizarea Primăriei, acolo unde există principala sursă a răului. Toate hotărârile în materie de buget, planificare urbană și gospodărire a teritoriului s-au luat și se iau într-un cerc restrâns de către persoane foarte bine plătite din bani publici, ce dețin putere decizională și funcții administrative în cadrul societăților subordonate Consiliului local, controlând eficace rețelele de influență în mediul politic. Igienizarea trebuie să includă identificarea vinovaţilor şi responsabilizarea lor. 

Foto sursa Facebook: familiile Popa și Mălâncrăvean, sărbătorind victoria

   Acest mecanism a fost preluat, vrând-nevrând, de noul primar, a cărui răspundere principală va fi hrănirea clientelei de partid. Neavând experiență politică și administrativă ar părea că nu conștientizează riscurile pe care și le-a asumat, în condițiile în care, de curând, Primăria a fost asaltată de instituțiile de control ale statului care veghează mai mult ca niciodată. Chiar fostul viceprimar și actualul consilier local Ionel Gavrilă (aflat la al 4-lea său mandat) a recunoscut într-o ședință de Consiliu local că instituția este paralizată: “E foarte complicat și foarte greu să lucrăm în Primărie. Și vreau să vă spun că avem reclamații la DNA, la Procuratură, la Poliția Județeană, la Inspecția de Stat în Construcții, la Garda de Mediu, la Protecția Mediului, și mi se pare, la Curtea de Conturi, care, de fapt, sunt aici, la noi, în instituție. Avem reclamații și în ceea ce privește activitatea funcționarilor publici. Am avut control de la București și vreau să vă spun că sunt reclamații și sesizări, inclusiv organele de control și de inspecție se miră de ce e la Primăria Sighișoara. Adică numărul sesizărilor și reclamațiilor sunt foarte multe și noi, în acest moment, ne desfășurăm activitatea cu foarte mari greutăți. Trebuie să răspundem tuturor sesizărilor.”

   Care e adevărata moștenire de partid pe care a primit-o în dar Mălâncrăvean Ovidiu Dumitru?

1. O instituţie a Primăriei politizată și ineficientă. Pentru ca lanţul slăbiciunilor să fie rupt definitiv este necesară reorganizarea propriului aparat de lucru, pe criterii de competenţă şi profesionalism, dar şi pe adevăratele nevoi ale obştei, cu stabilirea unui sistem de salarizare echitabil, care să înlăture discrepanţele şi puterile absolute. În acest sens ar trebui comandat un audit intern care să identifice problemele reale, astfel ca soluțiile să aibă aplicabilitate pe termen mediu și lung.

2. Salariile nesimțite ale unor funcționari. Un raport al Curții de Conturi a scos la iveală că între anii 2010 și 2013 Primăria Sighișoara a cheltuit aproape 1.100.000 de euro pe majorări salariale, sporuri și prime. Pe lista funcționarilor privilegiați se numără, printre alții, cei cu putere decizională: Emil Olteanu (fost director economic), Adriana Paula Marian (șefa biroului de salarizare) și Vasile Vaidacuțan (șeful biroului de taxe și impozite). (detalii aici)

3. Un buget sărăcăcios, orientat pe criterii clientelare. Cu bugetul orașului de până acum, fără alte surse de finanțare (obligațiuni municipale, fonduri guvernamentale sau fonduri europene), nu s-a făcut nimic. În materie de fonduri europene am făcut un pas în spate, deoarece fostul primar, fiind condamnat, nu avea drept de semnătură pe solicitările de finanțare. Până în anul 2020, când se va finaliza programul început în anul 2014, vom fi contratimp, iar cu actuala garnitură administrativă perspectivele sunt sumbre.

4. Clădirea CEC Bank, a cărei construcție a început în anul 1994, în mandatul fostului primar Constantin Ștefănescu (PSD). Deși lucrările au fost recepționate în anul 2009, ele nu au mai fost finalizate, clădirea fiind astăzi abandonată. Scoasă la mezat pe finalul anului 2015, după ce a fost promovată în campaniile electorale trecute drept nou sediu al Primăriei, ea nu și-a găsit cumpărător. (detalii aici)

5. Ruinele Casei Schässburg. Condamnarea fostului primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD) pentru abuz în serviciu a survenit în urma acestei afaceri penale demascate de o anchetă jurnalistică. După multe tărăgănări Dăneșan a fost condamnat definitiv, iar, după un an și jumătate, cât a rămas nefiresc în funcție, a fost demis de către fostul prefect Vasile Liviu Oprea. În urma sa rămân aceste ruine care, până în prezent, nu au trezit interesul Primăriei. (detalii aici)

Foto: ruinele Casei Schässburg

6. Terenul intravilan din Piața Sigma. În anul 2004 a fost înființată SC Schuster Consalting SRL, avându-l ca administrator de drept pe Schuster Horst, principalul acționar al SC Schuster Ecosal SRL (actual Saubermacher). Cel care se ocupă de afacerile firmei ce deține terenul prăfuit din buricul târgului este fostul primar Constantin Ștefănescu (PSD), tatăl consilierului Constantin Ștefănescu Jr. (PNL). În momentul de față terenul este închiriat către SC Ecoserv Sig SRL, care l-a transformat în parcare cu plată. (detalii aici)

7. Contractul de salubritate dintre Primăria Sighișoara, Consiliul local Sighișoara și operatorul SC Schuster-Ecosal SRL (actual Saubermacher), parafat în anul 1998, pe vremea fostului primar Constantin Ștefănescu (PSD) și actualizat în mandatul fostului primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD). El nu se mai respectă, utilajele sunt uzate moral, gunoiale au îngropat orașul, iar taxa de salubritate se plătește deseori degeaba.

8. S.C. A.T.T. S.A., societatea-satelit aflată în subordinea Consiliului local Sighișoara, înființată în 1998 și condusă de Mircea Oprea-Țonu, care are în gestiune transportul public de călători, administrarea și întreținerea Fondului Locativ de Stat și producerea și distribuirea energiei termice. Un control al Curții de Conturi pe perioada de activitate 2011-2014 a descoperit nereguli financiare ce însumează 137.798.469 lei. Agenția Națională de Integritate a constatat că fostul consilier local Adrian Ghercă (PNL) a derulat unele contracte cu ATT, pentru reciclarea unor bunuri aparținând societății. În plus, printre angajații de aici se numără copiii conducerii bicefale a departamentului economic din Primărie. Societatea se mai face vinovată de mărirea prețului gigacaloriei la apartamentele ANL. (detalii aici)

9. S.C. Ecoserv Sig S.R.L.. Creație a fostului viceprimar Sorin Virgil Savu (PSD), societatea-căpușă subordonată consilierilor locali a primit în gestiune stația de sortare a deșeurilor, parcurile și zonele verzi, piața agroalimentară, parcările publice și de reședință cu abonament anual și construcțiile. Până în prezent ea nu a trecut pragul de rentabilitate, fiind o gaură neagră în care se scurg anual milioane de lei, dar și un paravan pentru afacerile unor foști sau actuali aleși locali precum Adrian Ghercă (PNL), Dan Perțe (PSD) și Dan Eugen Bândea (PNL). Președinta Consiliului de Administrație este Adriana Paula Marian, șefa biroului de salarizare și a doua cea mai bine plătită persoană din Primărie.

10. Stația de sortare a deșeurilor. Una dintre cele mai mari probleme se referă la reciclare. Pe când alte state europene câștigă foarte mulți bani sau chiar energie din sortarea deșeurilor, stația noastră de sortare continuă să înregistreze pierderi financiare fiindcă sortarea se face direct pe rampă, de către firme de casă, care, cu încuviințarea autorităților, eludează propriul nostru sistem. În anul 2014, un copil de 9 ani, de etnie romă, care nu avea ce să caute acolo, a fost omorât de un utilaj.

11. Groapa de gunoi ecologică. Sighișoara a fost transformată nu doar în groapa de gunoi a județului Mureș, ci și în groapa de gunoi a țării, devenind o bombă ecologică. Cu toate riscurile de mediu capacitatea ei a fost depășită, iar amenzile aplicate de Garda de Mediu sunt achitate din banii sighișorenilor. Contractul de gestiune a gropii de gunoi a fost  încheiat între Primăria Sighișoara, Consiliul local Sighișoara și operatorul SC Schuster-Ecosal SRL (actual Saubermacher) în anul 2000, la debutul carierei fostului primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD).

12. Sala Polivalentă “Radu Voina”. Construcția ei a început în anul 2004, în al treilea mandat al fostului primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD) și în mandatul fostului viceprimar Sorin Virgil Savu (PSD), iar până în anul 2014 nu a fost intabulată. Astăzi se află într-o avansată stare de deteriorare. (detalii aici)

13. Sala “Mihai Eminescu”. Fiind o rușine pentru cultura sighișoreană, de zeci de ani ea are nevoie de lucrări de reabilitare, atât pe exterior, dar mai ales pe interior, însă niciun edil de până acum nu și le-a asumat. Conform unor specialiști în termoficare sistemul ei de încălzire este o bombă cu ceas.

14. Clădirea Școlii Nr. 5. Cumpărată de Primărie în anul 2008, în al doilea mandat al fostului primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD), pentru a fi transformată în cămin pentru vârstnici, ea a fost abandonată, fără a i se mai găsi o destinație. (detalii aici)

15. Stadionul municipal. După vânzarea terenului către Kaufland, noua bază sportivă a fost recepționată fără să fi fost finalizată, ea intrând din anul 2012 în atenția procurorilor DNA. Fostul primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD) și fostul viceprimar Sorin Virgil Savu (PSD) au făcut să dispară cele peste 2.000.000 de euro încasate de la lanțul de magazine de tip hypermarket, dar și alte sume consistente pe lucrări invizibile. (detalii aici)

16. Patrimoniul istoric mutilat. Dacă vă amintiți, la începutul anului 2015, într-o conferință de presă organizată la Sighișoara, arhitectul-șef al județului Mureș, Răzvan Șipoș, a vorbit despre riscul excluderii Sighișoarei din lista patrimoniului universal (detalii aici). Motivul? Desele și necontrolatele abuzuri aplicate centrului istoric, devenite incompatibile cu conceptul de conservare a patrimoniului. Printre potentații locali care au comis abuzuri se numără și fostul consilier local Adrian Popa (PSD), “recompensat” cu cazier și cu amendă penală pentru infracțiuni la legea construcțiilor (detalii aici). Ulterior, Sighișoara a fost subiect al emisiunii “România, te iubesc, difuzată de ProTV, din exact același motiv – batjocorirea centrului istoric. (detalii aici)

17. Planul Urbanistic General. După cum știm Sighișoara funcționează în momentul de față după un Plan Urbanistic General elaborat în anul 1994, care nu a fost reactualizat la cerințele secolului 21. Motivul? Un plan nou, care să ne spună cum, cât, ce și unde trebuie să construim, ar fi încurcat interesele unor “afaceriști”, care, întâmplător sau nu, s-au aflat sau se află la conducerea orașului în postura de consilieri locali.

18. Zonele mărginașe. Minima preocupare a autorităților pentru condiții demne de trai a făcut ca Sighișoara să aibă zone defavorizate, precum Venchi, Rora, Viilor, Golberich, în care locuitorii nu au apă curentă, canalizare, drumuri asfaltate sau transport public în comun.

19. Cartierul Hetiur. Trecut în administrarea municipiului Sighișoara, fostul sat Hetiur se confruntă de foarte mulți ani cu aceleași probleme. În ciuda faptului că locuitorii de aici sunt tratați egal când vine vorba de taxe și impozite locale, ei nu au apă curentă, dispensar medical, post de poliție și spații de joacă pentru copii.

20. Spitalul municipal, cu secțiile de pediatrie și maternitatea. Pentru mulți sighișoreni serviciile sanitare oferite de instituțiile spitalicești locale lasă de dorit, în consecință ei alegând spitalul din Târgu Mureș sau clinicile private din alte orașe. În condițiile în care avem nevoie de servicii îmbunătățite, conducerea unității a anunțat public că în ultimii 2 ani bugetul a înregistrat excedent.

21. Zecile de studii de fezabilitate plătite degeaba. Sighișoara este campioană la astfel de studii, în ultimii ani fiind cheltuite milioane de lei fără ca investițiile să mai fie făcute. Această practică pare a fi o obișnuință la nivelul administrației publice, unde firmelor apropiate li se plătesc cu dărnicie trate mai vechi. (detalii aici)

22. Relațiile șterse cu orașele partenere. Sighișoara are relații cu 13 orașe europene, însă foștii edili nu s-au remarcat nici la acest capitol. Pentru a se vedea beneficiile raporturilor mutuale primarul trebuie să fie un bun diplomat care înțelege că legăturile bilaterale nu se rezumă la deplasări cu amantele, chiolhanuri, fandoseli și decontări excesive.

23. Șoseaua de centură. Una dintre marile dorințe ale comunității este eliminarea traficului greu, ce atrage după sine poluare fonică, degradarea spațiului urban, aglomerație, accidente și pierderi de vieți omenești. Până acum, din anumite motive, nu s-a dorit implementarea proiectului de ocolire a orașului, el nefiind selectat în cadrul programului Fondului European de Dezvoltare Regională.

24. Rezervația Breite. În prezent platoul cu stejari seculari – arie protejată de interes national se află în custodia Administrației Târnava Mare Hârtibaciu, constituită în cadrul Progresului Silvic Sibiu. După episodul science-fiction “Dracula Park” rezervația a căzut în desuetudine, aleșii noștri neavând preocupare sau capacitate de decizie.

25. Piețele agroalimentare. După desființarea pieței din cartierul Plopilor sighișorenilor le-a rămas doar piața mare, așa cum o știm dintotdeauna: insalubră, cu prea mulți comercianți și prea puțini producători autentici, cu taxe de tarabă ridicate și cu dezinteres față de produsele locale.

   Acest material, fără pretenția de a fi exhaustiv, reliefează problemele orașului cu care ne-am obișnuit și care, pe mulți dintre noi nu ne mai afectează.

   Primul test pentru noul primar ales este organizarea Festivalului Medieval, eveniment important ce ar trebui să aibă loc peste o lună. Până acum nu se știe nimic concret, decât că a fost transformat într-o afacere de gașcă, sub auspiciile Asociației Turistice Sighișoara, din care făceau parte foștii consilieri locali Burlacu Adrian (PNL), Ciucan Cristian (PSD), Popa Adrian (PSD). Primul a și fost cercetat de Agenția Națională de Integritate, care l-a găsit în conflict de interese. (detalii aici)

Tudor Groza