PLAN DE RENTABILIZARE A SC ECOSERV SIG SRL

in

   Pe finalului anului 2016 consilierul local Ioan Ciotloș (UIPS) a solicitat conducerii SC Ecoserv Sig SRL întocmirea și prezentarea unui plan de rentabilizare a activității, care să fie discutat și aprobat, împreună cu proiectul de buget, în adunarea generală a asociaților, Consiliul local având calitatea de asociat unic al societății. Cele două documente au fost promovate însă în ședința ordinară a Consiliului local din 30.03.2017, sărindu-se peste acest pas procedural reglementat de legea societăților comerciale, din confuzie sau, pur și simplu, din ignoranță și nerăbdare.

   “Aceste puncte nu fac obiectul analizei Consiliului local atât timp cât ele nu au fost discutate în AGA. În statut, la art. 31, al. (m) scrie clar că bugetul de venituri și cheltuieli este atributul adunării generale a asociaților. Ca atare, nu văd cum acest buget trece direct la Consiliu spre dezbatere, cât timp AGA nu și-a spus punctul de vedere. Am cerut un plan de redresare, în luna decembrie, care pur și simplu numai program de redresare nu se numește […] În AGA funcționăm după o altă lege, legea societăților comerciale, iar aici funcționăm după legea administrației publice locale. Sunt două lucruri diferite. Aici ne convocați cu o săptămână înainte, acolo trebuie să ne convocați cu o lună înainte […] În fiecare ședință am discutat despre acest program. Se știa care este situația acestei societăți și cum lucrează. Lucrează în pierdere pe câteva activități, care le acoperă din altele. Am cerut să facă un program de rentabilizare pe partea care produce pierderi. Cred că niciunul dintre noi nu suntem de acord ca această societate să folosească banii publici pentru a-și acoperi pierderile. Am discutat în 27 decembrie și am cerut o AGA în luna ianuarie. Se vine cu o solicitare de 1 milion de euro care nu are nicio fișă de fundamentare. Dacă dumneavoastră considerați că asta este o activitate normală și trebuie să o susțină Primăria, eu nu mai am nimic împotrivă., a declarat consilierul Ioan Ciotloș, care a solicitat ca punctele referitoare la Ecoserv să fie retrase de pe ordinea de zi a ședinței.

   “Domnule Primar, noi suntem în cadrul legii. Am primit bugetul Primăriei și propunerile. Noi ne-am făcut programul în baza avizelor primite de la bugetul Primăriei. Legea permite și este în aprobarea Consiliului local. De asta am venit cu bugetul aici., a declarat Radu Moldovan, directorul SC Ecoserv Sig SRL.

   “Domnule Moldovan, care lege, care articol? Haideți să vorbim concret. Că așa, legea permite, se poate, știm cu toții, sunt generalități. Care lege, care articol? Noi am vorbit pe lege, pe articole.”, a susținut consilierul Iulian Sîrbu. Tot el a conchis, înainte ca propunerea UIPS să fie respinsă de majoritatea formată din PSD, PNL și UDMR: “Această problemă nu este pentru prima dată ridicată. Am ridicat-o și anul trecut la rectificări, dacă vă aduceți aminte. Am spus că se mai trece cu vederea 2016 și e momentul să intrăm în altă sferă. Mai mult de atât, am avut o ședință AGA în care am solicitat Ecoservului până în 15 ianuarie un plan de măsuri, care, până astăzi, nu l-am primit. Există și un proces verbal al adunării de anul trecut. Deci dacă se respectau acei pași și ceea ce am solicitat cu toții în acea adunare, până în 15 ianuarie aveam și acest raport și nu se ajungea acum la astfel de discuții. S-au sărit tot timpul niște etape. Noi am încercat să evităm o astfel de situație încă de anul trecut.

Sortarea ineficientă a deșeurilor, principala problemă

   Planul de rentabilizare, denumit “Plan de măsuri privind îmbunătățirea potențialului economic al SC Ecoserv Sig SRL” are 6 pagini și pare mai mult o compunere școlară, în care directorul își ia angajament în fața conducătorului iubit să aducă societatea pe cele mai înalte culmi ale progresului: “Societatea își propune pentru anul 2017, în vederea creșterii eficienței utilizării resurselor financiare, execuția integrală a prevederilor bugetare, realizarea rezultatului brut estimat, realizarea indicatorilor prevăzuți în bugetul de venituri și cheltuieli […] Societatea își propune să realizeze la un nivel mai înalt de calitate lucrările cuprinse în programele de lucrări, atât la secția Construcții cât și la secția Sere, Zone verzi, datorită utilajelor și mașinilor care vor fi achiziționate., se arată în document.

   Cea mai neprofitabilă activitate rămâne sortarea deșeurilor, unde, de la înființarea societății și până în prezent, s-a înregistrat un minus de aproximativ 800.000 de lei. Care este explicația conducerii? “Din cauza faptului că deșeurile nu sunt colectate selectiv, procentul de valorificare a deșeurilor menajere din Municipiul Sighișoara este scăzut. În anul 2016, cantitatea de deșeuri menajere intrate în stația de sortare a fost următoarea: cantitate intrată – 8.207.620 kg, cantitate ieșită ciur (pământ, frunze, iarbă amestecate în deșeurile menajere) – 2.823.650 kg, respectiv 34,40% din cantitatea intrată, cantitatea valorificată – 670.340 kg. Astfel rezultă că doar un procent mic, de 8,17% din cantitatea de deșeuri intrate în stația de sortare în anul 2016 a fost balotat și valorificat. Prețul deșeurilor valorificate este în continuă scădere și este practicat la același nivel de către toate societățile care achiziționează deșeuri sortate în vederea reciclării lor, astfel că veniturile încasate din valorificarea deșeurilor sortate sunt în continuă scădere […] Considerăm că, atâta timp cât deșeurile aduse în stația de sortare pot fi valorificate doar în procente de sub 10%, este imposibil să acoperim costurile de funcționare din veniturile obținute din valorificarea deșeurilor.

    Cu toate acestea firmele private care sortează direct pe rampă, fără a fi deranjate de autorități, se descurcă exemplar, în detrimentul orașului care atinge un prag de reciclare mult sub pragul impus de Uniunea Europeană. În actualul context, începând din 1 ianuarie 2017 sighișorenii plătesc și taxa de depozitare la groapa de gunoi, taxă pe care proprietarul sau operatorul de salubritate ar fi trebuit să o plătească, sub formă de penalitate, Administrației Fondului de Mediu. (detalii aici)

Tudor Groza