PERLA TRANSILVANIEI, ÎNTRE FUTURISM ȘI ACTUALITATE

   Pe data de 11 februarie 2014 Primăria Sighișoara a adus la cunoștința publicului un anunț privind intenția întocmirii unui plan urbanistic zonal (PUZ) pentru Piața Octavian Goga” – Zona Magazin “Sigma”. Deși este vorba de un proiect măreț, de maxim interes local, anunțul nu a fost diseminat publicului prin intermediul tuturor canalelor de comunicație, așa cum era normal, ci numai prin intermediul paginii de Internet a Primăriei. El a venit cu aproape o lună înaintea dezbaterii publice programate a avea loc pe 6 martie 2014, lucru care confirmă încă o dată lipsa totală de transparență în raport cu comunitatea locală plătitoare de taxe și impozite. Asupra acestor detalii planează o serie de suspiciuni și semne de întrebare legate de adevăratele intenții ale Primăriei în privința planului urbanistic zonal care, după toate aparențele, ar putea fi etapa premergătoare unei afaceri imobiliare.

   Textul anunțului este următorul:

   “Conform Regulamentului local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, adoptat prin HCL nr. 79/29.05.2013, Municipiul Sighișoara inițiază procesul de informare și consultare a publicului pentru elaborarea PUZ - Piața Octavian Goga (așa numita „zonă Sigma”).

   Terenul pentru care se va întocmi PUZ se află în centrul istoric al municipiului Sighișoara, la limita zonei protejate cu valoare mondială.

   Având în vedere amplasamentul zonei studiate în imediata vecinătate a zonei înscrise în Lista patrimoniului mondial (UNESCO), precum și impactul asupra integrității vizuale a Cetății Medievale, se propune crearea unui spațiu public multifuncțional care va fi utilat atât ca un loc pentru desfășurarea unor evenimente cât și ca un spațiu public reprezentativ cu funcționalități permanente.

   De asemenea, pentru zona studiată se intenționează construirea unei parcări subterane care va putea degaja în mare parte zona Orașului de Jos înclusă în Lista patrimoniului mondial.

   Proprietarii terenurilor pentru care se va efectua PUZ, precum și toate persoanele interesate sunt invitate ca pînă cel mai târziu la data de 05 martie 2014 să transmită observații, comentarii și propuneri în scris pe adresa Municipiului Sighișoara, Piața Muzeului nr. 7, prin fax la nr. 0265/771264 sau prin e-mail la adresa primaria@sighisoara.org.ro

   După această etapă, în ziua de 06.03.2014, ora 12.00, în Sala Mică a Primăriei Sighișoara va avea loc o dezbatere publică privind propunerile făcute pe această temă.”

   Am fost şi eu prezent la această aşa numita ”dezbatere publică”. La fel au procedat încă 14 persoane, printre care s-au numărat doi jurnalişti, fostul primar Constantin Ştefănescu, primarul încă în funcție Ioan Dorin Dăneşan, Ioan Velicu, (arhitectul-şef), Petru Maşca (şeful biroului de urbanism), Ioan Fedor Pascu (responsabil cu patrimoniul), Claudiu Pop (consilier local, singurul care a venit cu o listă de observații și comentarii, pe care primarul le-a luat însă în derâdere) şi noua purtătoare de cuvânt a Primăriei Sighişoara, o domnişoară pe nume Alina Aldea, teleportată de la Târgu Mureş direct în sfera problemelor locale ce-i sunt total străine.

   Dezbaterea a durat aproape o oră, într-o notă de autosuficiență, aroganță și agresivitate care m-a făcut să cred că mă aflu în fața unor oameni aparent intangibili și autodeclarați stăpâni ai orașului. Dezbaterea ar fi durat o oră întreagă dacă primarul s-ar fi prezentat la fix şi nu ar fi lăsat participanţii în aşteptare. Dar, pentru că suntem posedaţi de duhul balcanic, probabil că punctualitatea nu o să fie niciodată o calitate. A fost genul de dezbatere la care am intrat bou şi am ieşit vacă. Genul de dezbatere publică la care am mai participat şi unde s-au discutat discuţii şi s-au vorbit vorbe, fără finalizare.

   Dezbaterea a început cu o expunere făcută de arhitectul-șef și primarul condamnat care au ținut să precizeze cum primăria luptă pentru conservarea patrimoniului, atât în Cetate cât și în Orașul de Jos. Dacă în opinia domniilor lor sintagma cetate locuită înseamnă peste 18 pensiuni și hoteluri în interiorul zidurilor medievale, case istorice de vânzare cu posibilitatea schimbării de destinație și exodul locuitorilor, toate în favoarea antreprenoriatului, atunci pășim în latura ipocriziei. Nu mai vorbim de o cetate locuită permanent ci vom vorbi, de-acum înainte, de o cetate locuită ocazional, în sezonul turistic.

   După această expunere ni s-au cerut opiniile în legătură cu acel teren ultracentral, cel mai valoros pe care Sighişoara îl deţine în momentul de faţă. Planurile sunt măreţe şi frumos colorate, la fel de măreţe precum cele din campaniile electorale unde subiectul oraşului istoric a fost reiterat de câteva ori fără vreun succes evident. La un moment dat eram extrem de absorbit de tematicile propuse încât căzusem în nirvana. Mă şi vedeam într-o superproducţie cinematografică de genul ştiinţă şi ficţiune, o combinaţie futuristă şi halucinantă între Avatar, Star Trek, Războiul Stelelor, Vrăjitorul din Oz, Babylon şi Atlantida. Se discuta despre proiecte pentru parcări subterane sau suspendate peste Târnava Mare, locuri de promenadă, spaţii de recreere, mutarea Primăriei în clădirea neterminată a CEC Bank şi aducerea Universităţii din Bucureşti în clădirea actuală a Primăriei. Ce mai, un feng-shui desăvârșit. Cu o brutalitate nemaiîntâlnită Sighişoara s-a transformat, în ochii minţii mele, într-un tărâm de basm, cu curcubeie și unicorni, traversat de un râu de lapte pe care pluteau în aval gondole pline cu miere şi deasupra cărora zburau maşini dirijate de sisteme computerizate.

   Tot acest scenariu de dimensiuni cosmice s-a prăbuşit la fel de rapid precum o şandrama, la întrebarea consilierului local Claudiu Pop: ”De unde finanţări pentru asemenea proiecte, când nu aţi reuşit să duceţi la bun sfârşit proiectele începute?”. În acel moment m-am trezit brusc din starea de nirvana şi mi-am amintit de toate nenorocirile antropice care s-au abătut asupra orășelului nostru în ultimii 70-80 de ani.  

   Proiectul supus dezbaterii vine în contextul în care în ultimii 14 ani centrul istoric al Sighișoarei, parte a patrimoniului mondial UNESCO (încă din 1999), a fost supus unor modificări abuzive ireversibile, în lipsa unei gândiri coerente și a unor proiecte pe termen lung care să respecte și să protejeze întregul ansamblu arhitectural. În categoria acestor modificări tipice unor autorități locale iresponsabile intră:

   1. Clădirea CEC Bank, localizată în apropierea terenului care face obiectul proiectului supus dezbaterii publice. Construcția ei a început în anul 1995, într-un stil care se încadrează cu greu specificului local. Până în prezent, chiar dacă au trecut 19 ani, nu a fost finalizată și nu i s-a găsit o utilitate. Clădirea este în continuă degradare și blochează o bună parte a Orașului de Jos.

   2. Fundația Casei Schässburg”, alipită clădirii CEC Bank, ajunsă o ruină (afacere în urma căreia primarul s-a dovedit a fi corupt, primind pentru asta 2 ani de puşcărie cu suspendare).

Foto: clădirea neterminată a CEC Bank și fundația "Casei Schässburg"

   3. Clădirea Sălii de Cultură “Mihai Eminescu”. Se spune că ar exista un proiect mai vechi de recondiționare a sa dar până în momentul de față nu s-au găsit sursele de finanțare necesare acestor lucrări.

   4. Parcul Central, situat în Piața Hermann Oberth. A fost construit de comuniști, după al Doilea Război Mondial, pe locul fostei piețe civice. Această piață civică este specifică orașelor de tip burg, aici fiind odinioară centrul economic, un loc deschis unde aveau loc evenimente sau târgurile anuale. Se spune că și aici ar exista de ani buni un proiect de desființare a parcului (proiect infirmat însă de primar), astfel că zona ar putea fi readusă la forma inițială. Din punctul meu de vedere acest proiect are logică în organizarea urbană și este binevenit. Un oraș care nu are un spațiu civic este lipsit de suflet. Păcat că din punctul de vedere al domnișoarei purtător de palabre parcul nu poate fi demolat pentru că ar fi ilegal (cică nu ne dă voie Mediul nici măcar să tăiem un pom). În condițiile în care Sighișoara e înconjurată de păduri, Ministerul Mediului ar avea o problemă cu desființarea unui parc. Păcat că nu are această problemă și atunci când un parc se construiește de mântuială, cum ar fi cel de pe strada Ana Ipătescu. Sau păcat că nu are o problemă și atunci când vine vorba de groapa de gunoi a orașului, umplută la refuz cu resturi din tot județul, resturi pe care le culeg băieții deștepți în defavoarea stației de sortare care înregistrează pierderi financiare.

   Pe același principiu putem presupune că nici Apele Române nu-i vor da voie primarului să construiască parcări peste râul Târnava Mare sau spații de promenadă pe malurile sale pentru că ar distruge ecosistemul și ar periclita populația de mrene.

   În anunțul Primăriei se spune că “se propune crearea unui spațiu public multifuncțional care va fi utilat atât ca un loc pentru desfășurarea unor evenimente cât și ca un spațiu public reprezentativ cu funcționalități permanente”. Formularea este destul de pretențioasă și nu aduce nimic concret. O astfel de inițiativă necesită timp și studii amănunțite, făcute de către persoane responsabile și inițiate, adunate laolaltă într-o comisie specială care să organizeze concursuri de proiecte arhitecturale sau urbanistice. Proiectul municipalității pare trecut în grabă pe sub nasul concitadinilor bulversați după ce a fost întocmit tot în grabă de niște oameni aparent lipsiți de grija orașului și preocupați mai mult de interesele personale.

   Realitatea din teren ne arată că, în ultimii 14 ani, orice proiect al municipalității, în privința centrului istoric, a fost făcut eronat sau a fost inițiat fără a avea finalitate, iar până astăzi nimeni nu a fost tras la răspundere. Proiectul de față este destul de dubios, el implicând persoane fizice și juridice din anturajul primarului condamnat, printre care apare și numele fostului primar al Sighișoarei, Constantin Ștefănescu, recompensat de curând cu titlul de cetățean de onoare al orașului. Să existe oare vreo legătură între această decernare și negocierile care se duc pentru preluarea terenului sau e doar o coincidență banală? 

   Cred că pentru sănătatea acestui orășel e nevoie ca orice proiect ambițios, ce implică cheltuieli ridicate, să fie suspendat de drept până la clarificarea situației primarului condamnat. Respectarea legilor, corectarea greșelilor făcute în domeniul urbanistic și neadmiterea altor noi greșeli ar trebui să stea la baza oricărui proiect de anvergură. Dacă la ora aceasta se rediscută aceleași subiecte din ultimele 4 campanii electorale mă tem că împrejurările date nu oferă consistență. Legea 215/2001 (Legea administrației publice locale), care spune că primarul este principalul ordonator de credite, ne pune în fața unui fapt inedit. Fiind în același timp condamnat pentru corupție primarul nu mai are nicio autoritate, de niciun fel, în gestionarea banilor pe care-i vărsăm anual la buget. Această realitate, că ne convine sau nu, generează o stare de incompatibilitate, ilegitimitate, lipsă de etică și lipsă de demnitate.

   Până la acel punct de cotitură în istoria contemporană a orașului instituția primăriei trebuie să fie preocupată de finalizarea proiectelor deja existente, pentru care s-au cheltuit fără jenă foarte mulți bani pe studii de fezabilitate. Deblocarea și ducerea lor la îndeplinire poate avea loc numai prin buna gestionare a bugetului local și atragerea de noi fonduri, atât din mediul național (fonduri guvernamentale, fonduri locale, obligațiuni municipale) cât și din cel european (fonduri pe diferite axe deschise). Dacă nu ar fi fost exemple puteam discuta de pionierat dar exemple avem destule, din fericire unele chiar în apropierea noastră (Daneș, Saschiz, Alba Iulia, Sibiu).

   Sunt ferm convins că nu există nimic care să fie făcut acum și nu s-a făcut în ultimii 14 ani de dominație dăneșană. Lumea e în continuă schimbare, oamenii s-au mai deșteptat iar vremurile în care ne mascam incompetența, dând vina pe alții, s-au cam terminat. Quod erat demonstrandum!

   Pe aceeași temă puteți citi un articol mai vechi (Sursa: Independentul Sighișorean), scris în noiembrie 2012. Iată că de atunci nu s-a schimbat nimic.

 

Tudor Groza