OANA BOGDAN, CĂTRE LIVIU DRAGNEA: „ÎN ROMÂNIA TREBUIE SALVAT TOTUL, URGENT!”

in

Tags 

cultura

Domnule Preşedinte,

   Patrimoniul înseamnă atât bunuri publice, adică cele care aparţin întregului popor şi sunt administrate de către stat, cât şi bunuri personale moştenite prin lege de la părinti. În schimb, Patrimoniul Cultural înseamnă bunuri spirituale şi culturale care aparţin întregului popor, fiind transmise de la strămosi. Este moştenirea noastră culturală: monumente istorice, tablouri, sculpturi şi situri arheologice, şi toate zonele de creativitate umană cum ar fi dansul, fotografia, filmul, cărțile, meşteşugurile, tradiţiile şi obiceiurile. Ne ajută pe toţi dacă e îngrijită şi ne afectează pe toţi dacă se pierde. Nu putem discuta despre identitate naţională fără să discutăm despre Patrimoniul Cultural. Puteţi scrie multe cărți despre asta...Această moştenire culturală vorbeşte despre viitor, nu despre trecut - este identitatea României şi o resursă, un motor al dezvoltării. Dreptul la Patrimoniu Cultural este parte din discursul politic în alte ţări! Vă reamintesc că, în România, protejarea patrimoniului cultural naţional este chiar obiectiv al intereselor de securitate națională şi angajează responsabilitatea Statului, aşa cum decurge ea din Constituţie. Îndrăzniți să credeţi în România!

   Dacă tot v-am prins, ajutaţi-ne prin ordonanță (nu glumesc, parol) să înlocuim termenul patrimoniu (Trump i-ar zice "heritage"), cu termenul moştenire ("inheritance"), să înţeleagă tot românul că moștenirea culturală cuprinde totul: oamenii, amintirile, locurile şi obiectele - totul împreună, greu de separat. Ştiaţi că berea belgiană a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO şi că oraşul Bruges este alimentat cu bere printr-o conductă, limitându-se astfel accesul camioanelor în centrul istoric UNESCO al oraşului? Separaţi-le, dacă puteţi! Asta da, valorificare a moştenirii culturale! 

Numai bine, 

Un expert UNESCO al oraşului Bruges

După pâine, bere, săpun, a câta preocupare este Patrimoniul pentru un român?

   Este adevărat ce deseori patrimoniul este considerat o problemă de lux şi că e greu să stai să apreciezi valorile când ai burta goală. Politica actuală trebuie să ţină cont de amândouă aspectele! Pe de altă parte berea şi săpunul şi pâinea, precum sarmaua şi palinca, sunt parte din Patrimoniu. Patrimoniul nu este legat doar de lucruri complicate sau intangibile, ci este parte din viaţa cotidiană. Trăim în Patrimoniu - trebuie doar să înţelegem că a-l proteja este simplu! Şi firesc! E treaba tuturor. Nici nu trebuie să fie o preocupare. Ar trebui să meargă totul de la sine - într-o lume decentă protecţia moştenirii culturale e inutilă, pentru că într-o astfel de lume ne identificăm cu ea zi de zi. Atunci când vorbim despre Patrimoniu cultural românesc, practic vorbim despre noi înşine, ne răspundem la întrebarea "Cine sunt eu?".

Deşi vorbesc despre a fi român, politica uită relaţia sa cu istoria românilor 

   Din cauza filmelor lui Sergiu Nicolaescu, cu care au crescut două generaţii. Nu o uită, dar o folosesc doar punctual şi doar segmentar, manipulator. Astfel, într-o ţară unde moştenirea culturală este bine conturată, politicienii care se abat de la valorile naţionale ar fi pedepsiţi de popor, care s-ar revolta.

Urgent de salvat în România este România 

   România cu totul. Trebuie să-i salvezi pe oameni de ei înşişi, dacă vrei să salvezi moştenirea culturală. Trebuie salvaţi îngrijitorii moştenirii culturale. E de salvat încrederea în micile fapte, care continuă să apară de peste tot. E de salvat ideea despre reparaţie. În cazul moştenirii culturale în România, când se strică ceva vechi, pare iremediabil. Ca şi când faci pană la o roată şi schimbi toată maşina, pentru că nu mai merită vulcanizarea. Salvarea vine din schimbarea profundă a mentalităţilor, în direcţia conservării durabile a moştenirii culturale. Dacă se reuşeşte asta, cred că se elimină discuţiile despre urgenţă. În paralel, trebuie creat cadrul normativ şi financiar pentru ca urgențele să poată fi rezolvate de comunitate. Având probleme cu cadrul general, după mult efort investit în rezolvarea unei urgențe, la scurt timp urgenţa revine, în altă parte.

Traseu turistic prin România mai puţin cunoscută? 

   Traseul care urmărește o idee te duce în locuri autentice. Or, datorită sărăciei, deseori cel mai bun apărător al autenticităţii, România este autentică. De aceea, în România nu prea ai nevoie de un traseu. Aş pleda pentru un turism care îi va implica mai mult pe turişti să interacţioneze cu localnicii. Merită să plece de la comunităţile patrimoniale (o comunitate e depozitarul şi păstrătorul unei palete bogate de bunuri culturale, deopotrivă materiale şi imateriale, cât şi cheia interpretării lor). Spre exemplu, un traseu al comunităţilor care mai cultivă meşteşugurile tradiţionale.

Ce sens au revoltele de acum pentru Patrimoniu? 

   Moştenirea culturală este şi ea amenințată de corupţie. Să ne amintim, spre exemplu, de nenumărate scandaluri generate de demolarea monumentelor istorice din interese imobiliare. Dar mai e ceva: în ultimii ani au fost salvate aproape în extremis obiective de patrimoniu tot prin proteste. Sighişoara şi Roşia Montană sunt două exemple. Protestele de acum îşi au germenii în acel nucleu protestatar. Au fost zorii societății civile. De aceea este mai multă speranță. Cu cei de acum din stradă, moştenirea culturală are mai multe şanse de salvare. Aseară, atât în Bucureşti, cât şi în Timişoara, pe cel puţin două pancarte scria "Să vină galeriile de artă". Foarte faină conexiune între cei care au chemat galeriile de fotbal şi cultura ca fundament al simţului civic.

Cine este Oana Bogdan?

   Oana Bogdan (foto sursa Internet) este sighișoreancă (n.n.) și a terminat facultatea de arhitectură în România, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", şi în Belgia, la Universitatea Anvers. Şi-a continuat activitatea academică în Belgia, unde a predat arhitectura şi urbanism la Universitatea KU Leuven vreme de șapte ani, timp în care a dezvoltat împreună cu studenții belgieni și internaționali proiecte strategice de arhitectură și urbanism la București.

   Oana Bogdan a fost membră a Comisiei Regale pentru Monumente şi Peisaje a Regiunii Flandra, a Comisiei de Experţi pentru Arhitectură şi Design în cadrul Guvernului Comunităţii Flamande din Belgia, şi a numeroase jurii ale premiilor culturale ș ale concursurilor de arhitectură și urbanism naţionale şi internaţionale. În anul 2015 a absolvit Masterul Executiv în Administrarea Afacerilor (EMBA) la Vlerick Business School din Bruxelles şi a devenit membra comisiei de experţi UNESCO a orașului Bruges din Belgia.

   În 2007 a fondat biroul de arhitectură și urbanism BOGDAN & VAN BROECK cu sediul la Bruxelles, birou premiat cu Medalia Bienalei de Arhitectură BAB 2010 și Medalia Președintelui Uniunii Arhitecților din România BAB 2010, și nominalizat la două ediții ale Premiului European Mies van der Rohe. Din pozitia de co-fondator al acestui birou este activă în dezbaterea despre rolul arhitectului în raport cu facerea și folosirea spațiului public și pledează în favoarea unei perspective inovatoare a organizării şi reciclării patrimoniului construit. Oana Bogdan a fost Secretar de Stat la Ministerul Culturii în Guvernul Cioloș.

Sursa: gandul.info