NOU AN ȘCOLAR FĂRĂ CURȚI RENOVATE

in

Tags 

Invatamant

   România a fost transformată într-un stat de lumea a treia, cu o rată a analfabetismului ce ne poziționează pe primul loc în rândul statelor Uniunii Europene. Statisticile de anul trecut arată că 6% din populația țării nu știe carte. În Transilvania rata analfabetismului este de 17,6%, iar la nivelul județului Mureș rata este de 1,74%, undeva la mijlocul clasamentului. Comparativ cu alte zone din țară nu stăm prost, dar nu stăm nici bine.

   Există o revoltă a părerilor și-un zbucium al identificării soluțiilor, în care pare că se discută prea mult despre calitatea profesorilor și despre etica profesională, distrăgându-se atenția de la problemele din administrațiile publice locale, de la birocrația exacerbată și de la politizarea instituțiilor. Ce-i drept, există în sistem și profesori nepregătiți, însă salariile sunt execrabile și demotivante, iar condițiile din școli lasă de dorit. Cea mai mare parte din vină pentru infrastructura rudimentară nu o au profesorii, ci chiar aleșii neamului, mulți dintre ei crescuți la școala vieții și neștiutori de carte, dar buni cunoscători de șmecherii și de aranjamente. Urmarea acestei antibioze nefirești este că învățământul românesc a rămas captiv între lehamitea unor profesori prost remunerați și între neputința unor politicieni obedienți găștilor din care fac parte.

   Situația unităților școlare sighișorene a rămas neschimbată de ani buni. În unele cazuri au trecut mai bine de 20 de ani. Chiar dacă s-au făcut unele cârpeli (renovat fațade, schimbat geamuri și reparat acoperișuri), infrastructura școlară tot șubredă e. Asemenea altor localități din țară cu conducere administrativă discutabilă, aici se întâmplă un fenomen pe care autoritățile publice nu au avut și nu au capacitatea de a-l înțelege și de a-l controla. Este vorba de scăderea alarmantă a numărului de locuitori, de migrația forței de muncă și de pauperizarea populației. Din aceste motive grădinițele, școlile și liceele înregistrează tot mai puțini copii și elevi, iar la fiecare sfârșit de an școlar orașul se desparte de câteva sute de proaspăt absolvenți ce iau calea pribegiei.

   Educația și sănătatea, care ar trebui să fie priorități, n-au încăput pe agenda Primăriei, instituție publică interesată îndeobște de contracte dedicate, de studii de fezabilitate inutile, de plata salariilor nesimțite ale unor sinecuriști, de finanțarea unor manifestări cultural-artistice periodice, a unor fundații și asociații apropiate sau de subvenționarea societății-căpușă Ecoserv Sig. În ultimii 3 ani de zile nu s-a făcut aproape nimic pentru comunitate, iar administrația publică locală este înrobită de lupte politice, de aleși cu probleme penale, de integritate sau de moralitate. În plus, de aproape un an de zile, nu avem primar ales cu drepturi depline, iar conducerea Primăriei este reprezentată de un consilier numit interimar printr-o conjunctură politică. Caraghios este că noua clică de curteni debordează de naționalism și de mândrie națională, în special la sărbători, festivaluri, aniversări și târguri de obiceiuri, în care s-au implicat și s-au fotografiat pentru posteritate. Totul până la sănătate, educație și probleme reale, pentru care nu mai au energii și nici soluții.

   După o vară plină ochi de evenimente de tot soiul a venit momentul ca atenția să fie îndreptată spre școlile gimnaziale. Noul viceprimar, Ionel Gavrilă, consideră că “starea actuală a curților școlilor nu este adecvată desfășurării în condiții de siguranță a activităților școlare și propune amenajarea lor. În această direcție a promovat 5 proiecte de hotărâre privind reabilitarea curților școlilor gimnaziale “Radu Popa”, “Aurel Mosora”, “Miron Neagu”, “Victor Jinga” și “Nicolae Iorga”. Din referatele de aprobare a proiectelor, care au fost votate în unanimitate, aflăm că “pentru remedierea problemelor, s-au efectuat ridicări topografice și a fost făcută o documentație de avizare a lucrărilor de intervenție. Valoarea lucrărilor, ce ar trebui licitate, se ridică la suma de 1.566.602 lei, fără TVA, și este împărțită astfel: Școala Gimnazială “Radu Popa” – 373.988 lei, Școala Gimnazială “Aurel Mosora” – 291.630 lei, Școala Gimnazială “Miron Neagu” – 161.366 lei, Școala Gimnazială “Victor Jinga” – 305.431 lei și Școala Gimnazială Nicolae Iorga – 434.187 lei.

Foto: curtea Școlii Gimnaziale "Radu Popa"

Foto: curtea Școlii Gimnaziale "Aurel Mosora"

Foto: curtea Școlii Gimnaziale "Miron Neagu"

Foto: curtea Școlii Gimnaziale "Victor Jinga"

Foto: curtea Școlii Gimnaziale "Nicolae Iorga"

   Este foarte bine că se întâmplă asta, dar, aflându-ne în prag de nou an școlar mă întreb de ce tocmai acum și de ce nu până acum? Încă din anul 2013 consilierii Uniunii Independente pentru Sighișoara au depus două proiecte pentru reabilitarea curților școlilor, dar inutil (unul pentru asfaltarea curții Școlii Gimnaziale "Nicolae Iorga", iar celălalt pentru asfaltarea curții Școlii Gimnaziale “Radu Popa”). Nici primarul demis și nici viceprimarul demisionat nu le-au luat în seamă. Probabil nici actualul viceprimar, aflat în sistemul administrativ de 11 ani, fără realizări notabile, n-a ținut cont de ele, din moment ce s-a trecut ca inițiator pe toate cele 5 proiecte de hotărâre.

   Dacă n-ar fi existat acest boicot permanent și această luptă politică prostească astăzi am fi putut avea cel puțin două curți de școli gimnaziale reabilitate, iar printr-un consens politic s-ar fi putut reabilita, până în anul 2016, și restul curților școlilor gimnaziale existente. La fel de bine s-ar fi putut rezolva și problema chiriilor exorbitante pe care Primăria Sighișoara le plătește lunar Parohiei Evanghelice pentru funcționarea unor instituții școlare, în condițiile în care dispune de clădiri proprii.

   Totuși, fondurile necesare acestor lucrări nu se regăsesc în actualul buget local, secătuit deja de plăți dedicate. Conform viceprimarului, care pare a avea o epifanie preelectorală, ele vor fi prinse în bugetul de anul viitor, declarație ce mă îndeamnă să cred că partea liberală a politicii locale își pregătește materialul de propagandă pentru alegerile următoare.

   În acest mediu lacunar, în care educația și sănătatea nu sunt constante în ecuația unei mai bune calități a vieții, școlile au clase reduse și sunt părăginite, iar unitățile spitalicești provoacă fiori. În schimb, traiul nostru zilnic a fost năpădit agresiv de circuri, de maimuțăreli pseudointelectuale și de festivaluri finanțate mărinimos din bugetul local aflat la cheremul unor angajați ce-l folosesc arbitrar după cum le dictează conștiința întinată.

Tudor Groza