NI SE CERE CONTINUAREA FERMĂ A LUPTEI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI

in

   România nu scapă de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nici în 2017. Miercuri, 25 ianuarie, Comisia Europeană a prezentat un raport privind progresele înregistrate de țara noastră în domeniul Justiției și Afacerilor Interne. Raportul vine în contextul în care Guvernul recent instalat a încercat adoptarea unor ordonanțe parșive privind grațierea colectivă și modificarea Codului Penal în sensul favorizării politicienilor certați cu legea. Inițiativa coaliției PSD-ALDE a primit critici din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Direcției Naționale Anticorupție și Agenției Naționale de Integritate.

   Potrivit raportului, România a înregistrat progrese, dar există mari discrepanțe între rezultatele la nivel înalt și cele la nivel local. Pentru consolidarea statului de drept ni se recomandă modificarea Codurilor Penale, adoptarea unor planuri de integritate, aplicarea unor măsuri în materie de transparență decizională, alocări bugetare și acces la informații. Comisia Europeană consideră că legislația anticorupție trebuie aplicată tuturor în mod egal și la toate nivelurile, așa cum s-a recomandat și în rapoartele anterioare.

   Asta înseamnă că în județul Mureș și în municipiu mai avem de lucrat la preîntâmpinarea sau amendarea derapajelor. Corupția mică din administrație, neoprită la timp, poate produce efecte însemnate, fiind un atac la integritatea și siguranța acestui oraș. De la dosarul fostului primar Ioan Dorin Dăneșan, în decurs de câțiva ani, schimbări majore nu s-au produs, exceptând cele câteva cazuri de incompatibilități, conflicte de interese și amenzi penale legate de numele unor foști aleși locali.

   Alte spețe, cunoscute de ceva vreme și care, în actualul context, așteaptă să fie soluționate cu celeritate, sunt în atenția DNA – Serviciul Teritorial Mureș ori a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara.  

   MCV a fost o condiție importantă pentru primirea României și Bulgariei în Uniunea Europeană, monitorizarea făcându-se de la 1 ianuarie 2007. Cele 4 obiective de referință ale mecanismului de verificare sunt:

  • consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție;
  • instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancțiuni disuasive;
  • înlăturarea corupției la nivel înalt;
  • înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale.

   Următorul raport MCV va fi prezentat la finalul acestui an. Să fi sosit acel moment în care suntem obligați să recunoaștem elefantul din sufragerie și în care instituțiile de control să fie mult mai active? Vom trăi și vom vedea.

Tudor Groza

Sursă fotografii: Agerpres