INTERVIU | CORINA CREȚU: ”BANI EUROPENI SUNT ȘI AU FOST ANI LA RÂND, DAR LIPSESC PROIECTELE”

in

Tags 

politica

   Pentru prima dată, după mult timp, Sighișoara este în atenția unui comisar pentru Politică Regională al Comisiei Europene. Este vorba de Corina Crețu. O voce reprezentativă în apărarea imaginii României în Uniunea Europeană (UE), dar și un critic neînfricat la adresa politicii duse de Guvernul României. În exclusivitate pentru Independentul Sighișorean, comisarul european explică situația centurii Sighișoarei, cine sunt singurii consilieri locali care au luat inițiativă în acest sens, dar și până când am mai putea beneficia de sprijin financiar din partea UE. Nici problema cetății nu a fost ocolită, iar cei care au tot jonglat cu proiectul maternității pot lua notițe, căci sunt, evident, soluții. Corina Crețu (Pro România) mizează pe cooperare, dispune de experiență în ceea ce privesc fondurile europene și știe că am avea șanse mari dacă am vrea.

„Sighișoara NU a fost inclusă pe lista localităților turistice de interes național”

   Reporter: Sighişoara este singurul oraş al României inclus în patrimoniul UNESCO. Cum comentaţi faptul că de peste 20 de ani administrațiile, dominate în special de PSD, nu au depus eforturi pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric local?

   Corina Crețu: Luptele politice au stat la baza stagnării unei evoluții firești, în multe localități din România. Dacă ne uităm în urmă, ar trebui să învățăm din greșelile trecutului și să schimbăm lupta cu o cooperare benefică tuturor, astfel încât să garantăm, măcar de acum înainte, investiții solide în infrastructură, cât timp mai putem beneficia de fonduri europene. Sighișoara este singurul oraș inclus în patrimoniul UNESCO, dar nu a fost inclusă pe lista localităților turistice de interes național, conform cerințelor Uniunii Europene, transpuse în legislația românească. Pentru a fi pe această listă a Ministerului Turismului, administrația locală ar fi trebuit să facă anumite demersuri, dar acest lucru nu s-a întâmplat, ani la rând. Cred că toți cei care ajung la conducerea unei primării și în Consiliul Local trebuie să cântărească foarte corect situația, astfel încât să aducă beneficii reale comunității, indiferent din ce partide fac parte. Restaurarea și conservarea patrimoniului sunt de interes național și chiar mondial, atunci când vorbim despre Sighișoara. Se pot depune proiecte pentru finanțare din fonduri europene, măcar de acum înainte, pentru a ne asigura că această comoară a patrimoniului UNESCO, Sighișoara, va fi conservată pentru posteritate.

„Nu a mai fost nimeni interesat de acest proiect al centurii Sighișoarei”

Reporter: Una dintre marile probleme ale Sighişoarei o constituie lipsa unei şosele de centură şi traficul excesiv, chiar și în imediata apropiere a Cetăţii. Credeţi că ar fi posibilă construirea unei variante de ocolire a orașului din fonduri europene?

Corina Crețu: Se poate spune că deja suntem în cel de-al douăsprezecelea ceas. Șoseaua de centură a Sighișoarei va contribui inclusiv la protejarea cetății, iar un astfel de proiect se poate face cu fonduri europene, însă este nevoie de proiecte care să fie bine scrise și depuse pentru finanțare. Bani europeni sunt și au fost ani la rând, însă au lipsit proiectele. În calitate de Comisar European pentru Politica Regională, am insistat să se facă aceste proiecte pentru infrastructură, astfel încât să putem dezvolta România. Dacă voi fi în continuare europarlamentar PRO România, voi susține cu toate puterile dezvoltarea României cu ajutorul proiectelor finanțate din bani europeni. Dar pentru asta este nevoie de voință politică și din partea Guvernului, și a autorităților locale, pentru a nu se ajunge în situația altor mari proiecte de infrastructură care se pot pierde din cauza unor întârzieri inexplicabile și inadmisibile. Și voi da, încă o dată, exemplul spitalelor regionale, care ar trebui să ne ridice multe semne de întrebare. Așa cum am explicat și până acum, din păcate există riscul ca țara noastră să piardă finanțarea europeană pentru construirea spitalelor regionale, având în vedere că, până acum, s-au făcut prea puțini pași concreți pentru construirea acestora. Dacă un proiect prevăzut a fi implementat în perioada 2014-2020 nu este finalizat până la sfârșitul anului 2023, se pierde finanțarea europeană, iar banii trebuie dați înapoi. Ar fi păcat ca România să piardă această șansă, așa cum ar fi păcat să pierdem finanțări importante pentru toate celelalte proiecte de infrastructură pe care le-am putea face cu bani europeni. Ceea ce ne trebuie acum este cooperarea la nivel local, cu toți cei care vor, subliniez vor, să se facă posibile aceste proiecte.

„M-au contactat și mi-au cerut sprijinul”

Reporter: Pentru accesarea acestor finanțări ce demersuri s-au făcut, până în prezent, de către autoritățile locale sau de către Guvernul României?

Corina Crețu: Situația acestui proiect ratat până în prezent este inadmisibilă și arată cât de puțin au fost interesați de aceste proiecte exact acei oameni care ar fi putut obține finanțarea. După ce s-a decis, mai întâi, transferul centurii Sighișoarei în atribuțiile CNADNR, ulterior nu a mai fost nimeni interesat de acest proiect, nici din partea Primăriei, nici din Ministerul Transporturilor – respectiv CNADNR și noua Companie Naţională de Investiţii Rutiere (CNAIR), care ar fi trebuit să se ocupe de promovarea proiectului. Centura s-ar fi putut finanța prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în exercițiul financiar 2007-2013, care a fost ratată, apoi nu a mai fost promovat pentru finanțarea din noul exercițiu financiar 2014-2020. Explicația CNAIR este halucinantă: proiectul nu a mai fost selectat pentru execuție. Cine a decis acest lucru și cu ce drept? De ce s-a permis tăierea bugetului Ministerului Transporturilor, ani la rând, buget din care se asigură cofinanțarea acestor lucrări, sub pretextul inexistenței unor proiecte de infrastructură? Și de ce tocmai aceste proiecte au fost uitate de cineva sau scoase de pe lista priorităților? La toate aceste întrebări ar trebui să răspundă în primul rând cei responsabili, din cadrul CNAIR.

Reporter: Se vorbește că, de fapt, doi consilieri locali, din opozitie, Iulian Sîrbu şi Bogdan Burghelea, au întreprins mai multe demersuri pentru începerea lucrărilor la șoseaua de centură şi pentru devansarea termenului de începere a investiţiei. Este adevărat, v-au contactat şi pe dumneavoastră, în calitate de comisar european?

Corina Crețu: Da, m-au contactat și mi-au cerut sprijinul. Am pus deja bazele a ceea ce ar putea fi o excelentă colaborare între mine, ca viitor europarlamentar, împreună cu toți colegii din PRO România, și politicienii locali care pot promova proiectele importante pentru Sighișoara. Mi-au cerut sprijinul pentru finanțarea proiectelor de infrastructură care au fost, practic, ignorate până acum de factorii de decizie, deși s-ar fi putut obține cofinanțare din fonduri europene, atât pentru centura Sighișoarei, cât și pentru celelalte proiecte importante, dacă s-ar fi lucrat la proiecte.

„Totul depinde acum de oameni”

Reporter: Sighișorenii s-au pronunțat în favoarea construirii unei maternități noi și își doresc, de asemenea, un spital nou. Ce posibilități financiare există pentru împlinirea acestui deziderat, în condițiile în care actualul spital municipal, monument istoric fiind, nu mai corespunde necesităților secolului 21?

Corina Crețu: Astfel de proiecte se pot finanța prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), în actualul exercițiu financiar, iar bani europeni vor mai fi până în 2027. Dacă se vor scrie bine aceste proiecte și dacă va exista susținere politică, atât în România, cât și la Bruxelles, prin intermediul europarlammentarilor noștri, s-ar putea realiza aceste proiecte, chiar și prin etapizarea lor, așa cum s-a procedat anterior, la trecerea de la exercițiul financiar 2007-2013 la cel actual, 2014-2020. Deja s-a negociat de la început prelungirea finanțărilor până în anul 2023, pentru a se putea finaliza anumite proiecte, apoi se va putea transfera finanțarea în următorul exercițiu financiar, dacă România va ști să negocieze. Conform propunerii Comisiei Europene, țara noastră ar mai putea beneficia, pentru perioada de programare 2021-2027, de aproximativ 30,6 miliarde de euro, din care 17,323 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), dedicat unor proiecte de acest fel. În concluzie, bani europeni sunt și vor fi, dar totul depinde acum de oameni. Depinde de noi.   

Reporter: De asemenea, pe final, spuneți-ne, vă rog, de ce ar trebui să participe românii la alegerile europarlamentare, din 26 mai?

Corina Crețu: Am văzut multe campanii pro vot. S-au făcut astfel de campanii în toate țările lumii, în ultimul timp. Inclusiv în SUA și în Rusia au fost, recent, astfel de încercări de a convinge oamenii să meargă la vot. Problema absenteismului electoral nu este doar a noastră, în România, ci se manifestă la nivel global. Dacă aș face eu o astfel de campanie, le-aș aminti românilor că lipsa votului lor ar putea să însemne că oamenii care primesc cele mai importante funcții în stat ar putea da legi atât de proaste încât vor rămâne fără case – poate printr-o nouă naționalizare -, fără locurile de muncă pe care le au acum sau fără afaceri. Orice se poate întâmpla, prin voință politică sau prin lipsa acesteia. Votul fiecăruia contează. Absența de la vot înseamnă pur și simplu să-ți pui viața în mâna unor oameni care ar putea să-ți facă foarte mult rău. În ceea ce privește votul pentru europarlamentari, le-aș spune simplu românilor: votați pentru dezvoltarea în continuare a României, a localităților voastre, a infrastructurii! Votați pentru a vă asigura că viitorii europarlamentari vor menține România în Europa!

Otilia Mureșan