DEZBATERE TRUCATĂ PE BUGET

in

Tags 

administratie

   Executivul Primăriei Sighișoara a pregătit, cu sârguința leneșului, un draft de buget pe anul în curs și a invitat plebea să-și dea cu părerea și să facă propuneri. Locul ales pentru dezbatere a fost Sala Mică a Primăriei, în data de 2 februarie, cu începere de la ora 14.00. În spiritul legii nr. 52/2003, dar nu și în litera sa, privind transparența decizională în administrația publică, s-a dat sfoară-n urbe ca sighișorenii să fie prezenți la această dezbatere moderată de viceprimar și de o parte a nucleului dur și foarte bine remunerat care-l susține pe acesta și care-l susținea și pe predecesorul său. Din acest nucleu au venit Emil Olteanu (director economic), Marian Adriana Paula (șef Birou Buget, Contabilitate și Salarizare), Vaidacuțan Vasile (șef Serviciu Impozite și Taxe) și Mircea Iacob (șef Serviciu Investiții-Urmărire Contracte, Monitorizare Servicii de Utilități Publice). Ca o mică remarcă, dacă vă vine să credeți, numiții au salarii mai mari decât salariul președintelui României, Klaus Iohannis.

   Nu știu cât de lungă a fost sfoara dată-n urbe, căci la dezbatere au fost prezenți o mână de oameni cu diferite probleme cvasicunoscute, printre care și subsemnatul. Din comunicatul existent pe pagina de Internet a Primăriei am aflat că “Modalitatea de înscriere și luare a cuvântului se va face în ordinea în care au fost depuse propunerile, sugestiile sau opiniile asupra proiectului, iar timpul alocat luării cuvântului este de 3 minute pentru fiecare interlocutor”. Așadar, cu ochii pe clepsidră și atent la sabia verbală pregătită să ciuntească orice tentativă rebelă de solicitare de informații relevante, m-am abonat la cuvântare, crezând cu naivitate că subiectele mele vor capta atenția completului. Din contră, vizibil iritat de întrebările adresate pe tema proiectelor și alocărilor de bani, acesta mi-a sugerat să rămân strict la propuneri. Să nu vă imaginați că am cerut marea cu sarea. Am cerut doar lămuriri și bani pentru reabilitarea Sălii de Cultură “Mihai Eminescu”, pentru piața agro-alimentară din cartierul Plopilor (care tocmai a fost demolată), pentru relocarea monumentului Skariatin (“La Leu”) și pentru reabilitarea monumentului La Chip”. Aș fi avut cu mult mai multe întrebări și propuneri concrete pe seama bugetului, dar timpul alocat cuvântării a fost insuficient, la fel de insuficient ca resursele profesionale și morale ale celor din complet, ce priveau spre noi cu ochi reci și goi precum zeitățile spre muritorii de rând.

   În plus, pentru a nu crea suspiciuni firești legate de alocările bugetare, reprezentanții Executivului - prestidigitatori dovediți - nu au intrat în profunzimea datelor financiare, nu au înaintat cifre, nu au amintit proiecte, nu au făcut o descriere detaliată a bugetului, nu au oferit niciun grafic frumos colorat în Excel sau vreo prezentare animată în Power Point pe care să fie defalcate domeniile și sumele alocate. Dezbaterea a devenit astfel previzibilă, fiind doar o nouă pierdere de vreme numai bună de bifat în agenda de lucru a Primăriei și a viceprimarului, care sunt copleșiți de volumul mare de muncă în detrimentul comunității.

Foto: unii sunt atenți la ce se discută, alții caută cai verzi pe tavan

   În același ton nostalgic și nerăbdător au mai fost repuse pe tapet, de către ceilalți participanți (printre care consilierii locali Iulian Sîrbu, Cristian Sebastian Hajdu, Petru Oprean, Ionel Gavrilă și Ionela Balaș), problema centurii orașului, a spitalului municipal, a maternității, a unor proiecte culturale și a unui parc tematic pentru copiii de toate vârstele. După o jumătate de oră de așa zisă dezbatere, timp prețios în care completul a avut grijă să-și noteze în carnețel propunerile înaintate pe care oricum nu o să le ia în calcul, vraja s-a risipit, iar eu am plecat acasă mai vacă decât boul care a intrat în sală. Aș vrea să fiu optimist și să spun că Executivul a fost deschis la probleme și la propuneri, dar, cel mai probabil, vom avea un nou an auster, fără realizări notabile și un nou buget discreționar, din care mare parte va fi risipit pe salarii nesimțite, pe Ecoserv și pe contracte dubioase.

   Într-un anume fel dezbaterea, organizată la modul neprofesionist, a fost utilă pentru că am aflat, din gura preaslăvitului director economic, că Primăria nu are niciun proiect depus pentru finanțare pe fonduri europene, ceea ce îmi întărește convingerea că acest oraș rezistă eroic din inerția originii istorice, autoritățile neavând vreun plan concret de dezvoltare și vreo viziune pe termen mediu sau lung. Cum totul merge la voia întâmplării, sub auspiciile unor edili nepregătiți și a unor funcționari publici privilegiați care s-au pus stăpâni peste oraș și peste buget, probabil că aceste discuții se vor relua și anul viitor, fără a avea vreo finalitate practică. Asta doar dacă DNA Mureș nu va tăia curând în carne vie pentru abuzuri în serviciu în formă continuată și dacă alegerile parțiale care se lasă așteptate nu vor aduce o schimbare de paradigmă.

Tudor Groza