DEZBATERE PE BUGETUL ANULUI 2016

in

   Bugetul local pe anul 2016 s-a aflat în dezbatere publică. Teoretic, sighișorenii au fost invitați să-și dea cu părerea pe câteva calcule prestabilite de un departament economic foarte bine plătit din bani publici și foarte îndepărtat de nevoile reale ale obștei. Practic, sighișorenii nu prea știu că au dreptul legal să conteste bugetul sau să facă propuneri, deoarece au fost educați, de o conducere care nu se sinchisește să depună diligențele necesare transparentizării acestui demers, să ia poziția ghiocelului și să rămână resemnați în fața destinului impus. În consecință, la dezbaterea anunțată precaut, pe 18 ianuarie, au participat câteva persoane, printre care și subsemnatul.

   Pentru anul în curs bugetul a fost adus în discuție pe ușa din dos, la insistențele Centrului pentru Dezvoltare Socială CEDES, care a solicitat conducerii Primăriei să respecte prevederile legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Pentru că Primăria nu poate sau nu vrea să utilizeze mai multe canale de comunicare, proiectul încropit pe criterii arbitrare există doar pe pagina sa de Internet și pe panoul de afișaj de la intrarea în instituție, astfel că pătura largă a populației locale a fost lăsată într-un univers paralel, unde iluziile, frustrările și resemnările țin de foame și de sete.

   Departamentul economic al Primăriei Sighișoara estimează că bugetul pe anul 2016 este în sumă de 56.370.000 lei, iar cheltuielile totale sunt în sumă de 76.788.000 lei. De aici rezultă un deficit de 20.418.000 lei, propus a fi finanțat din excedentul anilor precedenți. Dacă vă veți întreba “cum se face că în fiecare an avem excedent bugetar, dar în teren nu se văd rezultate?” înclin să cred că nimeni din conducerea instituției nu vă poate da un răspuns lămuritor. Pe principiul unul hăis” și altul “cea” banii rămân necheltuiți, iar investițiile într-o mai bună calitate a vieții comunității rămân la stadiul de SF (a se citi studii de fezabilitate), fără să existe vinovați. Din contră, eșecul administrativ, amatorismul și ineficiența sunt răsplătite cu salarii exagerate, cu bonusuri de (ne)performanță și cu consolidarea pozițiilor în aparatul administrativ.

   Spre comparație, una dintre cele mai sărace comune dacă nu chiar cea mai săracă din județul Constanța, comuna Peștera, are un buget local anual de 7,7 milioane lei, adică de 8 ori mai mic decât al Sighișoarei. Cu toate astea, primarul independent a reușit, din fonduri proprii, să facă investiții pe care mulți alți primari doar le visează. (detalii aici)

   Primăria Sighișoara pare a se găti de campania electorală a viceprimarului Ionel Gavrilă, care cheamă sighișorenii să-l ajute, promițând proiecte care au mai fost promovate sau implementate deja defectuos (precum reabilitarea unor turnuri sau a unor porțiuni de ziduri medievale, înființarea căminului de bătrâni în clădirea fostului orfelinat, repararea Sălii polivalente “Radu Voina”, restaurarea fațadei Sălii “Mihai Eminescu”, repararea acoperișului Primăriei). În total sunt propuse peste 30 de studii (noi sau actualizate), în condițiile existenței acestui deficit “propus spre acoperire din excedentul anilor precedenți. De cealaltă parte se află SC Ecoserv Sig SRL, satelitul Primăriei, care înghite 10 procente din bugetul anual, și salariile funcționărimii, plătite direct sau indirect din buzunarele din ce în ce mai zdrențuite ale sighișorenilor.

   În calitate de localnic am contestat în scris acest buget discreționar, care nu este “centrat pe adevăratele nevoi ale obștei (cum îi plăcea precedentului viceprimar, Dan Eugen Bândea, să se exprime), ci pe nevoile unor grupuri de interese, fără a fi luate în calcul sursele exacte de finanțare, interne sau externe (fonduri locale, obligațiuni municipale, fonduri guvernamentale sau fonduri europene). În documentul transmis Primăriei am spus că “O simplă analiză a acestei proiecții bugetare, care pare a întâmpina campania electorală, arată dorința intensă de implementare în timp record a unor proiecte, în lipsa logicii și a viziunii cel puțin pe termen mediu. Unele proiecte au fost discutate, rediscutate și promovate la refuz, ba chiar au fost votate în Consiliul Local, însă nu și-au găsit finalitatea nici până astăzi, situație bizară ce nu a produs consecințe în rândul celor responsabili”.

   Nu doar l-am contestat, dar am înaintat și 4 propuneri, care mi se par de bun simț: “…prima mea propunere pentru anul 2016 este, înainte de toate, întocmirea unui Plan Urbanistic General, care să preceadă majoritatea studiilor avute în vedere (SF-uri, DALI-uri, PT-uri și PUZ-uri). A doua propunere este concentrarea pe trei proiecte importante, în limita posibilităților existente (resurse economice și capital uman). A treia propunere este uniformizarea nivelului de salarizare, strict pe criterii de profesionalism și competență. A patra propunere este demisia sau demiterea imediată a directorului economic și a șefei biroului de salarizare. Ambii s-au dovedit a fi departe de realitățile cotidiene și de necesitățile comunitare. Dacă acești pași nu vor fi respectați, vom continua să rămânem într-o buclă a iluziilor și a ineficienței, întreținută de un aparat administrativ supradimensionat și total ineficient pentru care vă faceți responsabili.

   Vă vine sau nu să credeți, Sighișoara funcționează de azi pe mâine, din inerție, pe baza unui Plan Urbanistic General din anul 1997. Viceprimarul Ionel Gavrilă aruncă vina pe moștenirea grea pentru inexistența unui plan actualizat, uitând că mandatul de interimar care i s-a încredințat de către majoritatea din Consiliul Local i-a adus pe birou nu doar mapa cu lucrurile bune, ci și mapa cu lucrurile proaste. Bașca faptul că experiența sa în administrația publică locală nu este de ieri, de azi, ci de 12 ani (traduși în 3 mandate de consilier local). În tot acest timp a luat parte la multe decizii importante care ne-au influențat sau încă ne influențează. Două care îmi vin acum în minte sunt contractul pentru transportul deșeurilor din tot județul la groapa noastră de gunoi și înființarea Ecoserv.

   Pentru o mai bună înțelegere a debandadei care stăpânește Sighișoara, în cadrul dezbaterii am pregătit și un set de întrebări, ale căror răspunsuri nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor mele.

Reporter: În proiect aveți peste 30 de studii de fezabilitate, proiecte tehnice, DALI-uri și alte denumiri. Nu știu dacă ați luat în calcul proiectele din ultimii 12 ani care au trecut de votul consilierilor și nu au fost implementate. Ce veți face cu ele? Se vor vota proiecte noi având în spate aceste proiecte vechi?

Ionel Gavrilă:“Sunt foarte multe studii de fezabilitate într-adevăr pierdute, pe proiecte mari. Aceste proiecte le luăm la rând și fiți sigur că nu mergem cu o singură firmă. (de consultanță n.m.)

Reporter: Legat de acest satelit bugetivor, numit Ecoserv, care mănâncă 10% din bugetul local anual. Cum explicați că de trei ani stația de sortare merge pe pierdere, deși avem gunoiul deasupra capului? Din sortare s-ar putea scoate foarte mulți bani. Preferăm să ținem aceleași firme care fac sortare direct pe rampă sau punem în funcțiune stația de sortare a orașului și facem niște bani?

Ionel Gavrilă:“Să nu vă supărați pe mine că vă răspund. Dau vina pe Schuster-Ecosal. Până nu se rezolvă problema cu ei (în instanță, n.m.) va funcționa așa.Din discuții reiese că principalul vinovat este producătorul de deșeuri, adică sighișoreanul, urmat de colectorul de deșeuri, adică firma de salubritate, care încarcă la un loc deșeurile deja selectate în pubelele dedicate. În ce privește acest proces, e bine de știut că el a fost intentat de Primăria Sighișoara, fără consimțământul Consiliului Local, cel care a parafat contractul. În aceste condiții există mari șanse ca Primăria să-l piardă.

Reporter: Legat de finanțarea asociațiilor și fundațiilor. În acea sumă (493.000 de lei, n.m.) intră și finanțarea echipei de fotbal amator Arena Sighișoara? (condusă de fostul consilier local Șuteu Octavean, n.m.)

Ionel Gavrilă: “Nu cred. Acuma, dacă mă întrebați pe mine ce conține, poate directorul economic să vă spună mai detaliat. Eu nu le știu chiar pe toate. Într-un final s-a cerut defalcarea acestei sume și prezentarea integrală a listei cu asociațiile și fundațiile propuse spre finanțare.

Reporter: Pentru Clubul Copiilor aveți ceva sume propuse? Știu că există o solicitare de finanțare.

Ionel Gavrilă: “Nu. Într-adevăr există solicitare, dar nu am aprobat nimic. Mergem pe legea 350” (legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, n.m.).

Reporter: Am văzut pe această listă că ați alocat 60.000 de lei pentru agenția de management energetic. Mai există această agenție, cu ce se ocupă, câți angajați are și cum își justifică activitatea?

Ionel Gavrilă:“Aici mai e o singură persoană, dl. Maior. Dacă vreți în scris, faceți în scris treaba asta și dați-mi-o. Vreau să vă spun că nu pot să justific activitatea fiecărei persoane de aici. Solicitați în scris și vă dau răspunsul. Nicio problemă”. Pentru un singur angajat Primăria cheltuiește lunar 5.000 de lei, sumă ce reprezintă, potrivit directorului economic, salariul și materialele.

Reporter: Anul acesta veți mai finanța Festivalul Medieval?

Ionel Gavrilă:“Da”. Primăria se pregătește de o nouă finanțare, deși s-a pus în discuție licitarea acestui eveniment controversat, în condițiile scandalului iscat anul trecut și urmat de starea de incompatibilitate în care consilierul local Adrian Burlacu (ca fost președinte al Asociației Turistice Sighișoara – organizatorul festivalului) a fost găsit de Agenția Națională de Integritate.

Reporter: La capitolul turism ați alocat suma de 141.000 de lei, însemnând cheltuieli cu bunuri și servicii. Mie suma mi se pare insignifiantă, având în vedere că vorbim de un oraș turistic, aflat în patrimoniul UNESCO. Ce înseamnă mai exact această sumă?

Adriana Paula Marian: “Este pentru Centrul de Informare Turistică”.

Ionel Gavrilă: “Este o propunere care dumneavoastră o faceți și cred că tre’ să ținem cont de ea. S-ar putea să fie prea puțin. Și mie mi se pare puțin, sincer. Spun unii că viitorul Sighișoarei este turismul. Sigur, în lipsa unei industrii puternice, a investițiilor în infrastructură și a locurilor noi de muncă, ne rămâne turismul. Nici acesta nu produce plus valoare pentru comunitate, el fiind doar o aroganță a unor foști sau actuali consilieri locali cu afaceri în domeniu. În consecință, suma propusă de direcția economică pentru acest capitol este jenantă. Un turism de calitate nu poate fi făcut cu bani puțini.

Reporter: Când veți implementa un sistem de salarizare echitabil în Primăria Sighișoara?

Emil Oltean:“Nu ține de noi. 

Ionel Gavrilă:“Salariile nu poți să le modifici așa de simplu. N-ai cum. Aici este o chestie legată de guvernanți și de Parlamentul României. Faceți-ne în scris și vă dăm răspuns și aici." Tema salariilor exagerate ale unor șefi de birouri nu este nouă, ci a mai fost abordată de noi în repetate rânduri. Spre exemplu, salariile declarate ale directorului economic (Emil Oltean) și șefei biroului buget și contabilitate, care în același timp deține funcția de președinte al consiliului de administrație al Ecoserv (Adriana Paula Marian), însumează lunar aproape 12.000 de lei, la care se adaugă bonusuri consistente nedeclarate. Toate acestea sunt decise în cadrul departamentului, în spatele ușilor închise, fără a ne fi prezentate realizările, și parafate prin dispoziții ale primarului. Cu alte cuvinte, cine-mparte, parte-și face.

   Proiectul de buget pe anul în curs, cu sau fără propunerile înaintate în dezbatere, va fi supus la vot, în ultima zi de joi a lunii ianuarie, în cadrul ședinței ordinare de Consiliu Local. După cum ne-a fost prezentat pare că vom avea un nou buget sărăcăcios, de austeritate. În aceste condiții Sighișoara anului 2016 va rămâne un oraș trist și repetent la anumite capitole, fiind devansat de Reghin sau Sovata. Îmi mențin punctul de vedere înaintat Primăriei și consider că întocmirea unui Plan Urbanistic General trebuie să vină la pachet cu demisia sau demiterea în bloc a Departamentului Economic.

   Toate cifrele bugetate pot fi analizate aici.

   Dacă vreți să vă aduceți aminte de proiectul de bugetul pe anul trecut, materialul este aici.

Tudor Groza