DECIZIE A INSTANȚEI SUPREME, NESOCOTITĂ DE MĂLĂNCRĂVEAN & CO

   În 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție ce a lămurit chestiunea contravențiilor aplicate de polițiștii locali în domeniul circulației rutiere. Potrivit judecătorilor, doar agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege”.

   În acest sens, ca un act de normalitate asupra căruia Primăria ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu, consilierii Uniunii Independente pentru Sighișoara au inițiat, în 26 octombrie 2017, un proiect de hotărâre prin care cer transpunerea deciziei Î.C.C.J. în legislația locală. Ovidiu Mălăncrăvean, în subordinea cui se află Poliția Locală, nu se delimitează însă de proastele obiceiuri ale partidului din care cu onor face parte și a supus proiectul consultării publice, ca și cum hotărârea judecătorilor Înaltei Curți este facultativă, discutabilă, interpretabilă sau negociabilă.

   Ulterior inutilei consultări publice, la care nu s-a prezentat nicio persoană, proiectul a fost dezbătut în Consiliul Local, în prima ședință ordinară din 2018, însă a fost respins în bloc de consilierii PSD, UDMR și ai PNL, prin abținere.

Peste 3700 de contravenții în ultimii 3 ani

   Potrivit unui raport al Poliției Locale, între 1 ianuarie 2014 și 23 octombrie 2017 au fost aplicate 3.758 de sancțiuni contravenționale în domeniul circulației rutiere (403 în 2014, 676 în 2015, 1.330 în 2016, respectiv 1.349 în 2017), în valoare totală de 329.550 lei.      

   Acestea au fost aplicate pentru staționarea și parcarea în alte locuri decât cele stabilite prin hotărâri ale Consiliului Local (1.736, în valoare totală de 55.000 de lei), oprirea și staționarea neregulamentară sau circulația vehiculelor pe sector de drum cu acces interzis (1.425, în valoare totală de 247.550 de lei), ocuparea unui loc de reședință fără a deține abonament (287, în valoare totală de 10.800 de lei) și ocuparea unui loc de parcare în parcările publice fără tichet sau abonament (310, în valoare totală de 16.200 de lei).

   În medie, polițiștii locali au aplicat 82 de sancțiuni contravenționale / lună, în valoare de 7.165 de lei / lună, ritmul crescând simțitor de la an la an. Din total, 89 au fost contestate în instanță, dintre care 33 au fost respinse și menținute, 16 au fost anulate, 21 au fost transformate în avertismente, una a fost retrasă de petent, iar 18 sunt încă pe rol.

Viclenie a polițiștilor locali

   Pentru că la un moment dat s-a ridicat problema nelegalității proceselor verbale de contravenție, agenții constatatori din cadrul Poliției Locale au recurs la un subterfugiu, hărțuindu-i pe proprietarii de vehicule cu invitații la sediu și aplicându-le contravenții de la 100 la 500 de lei, sub pretextul încălcării art. 2, alin. 31 din Legea nr. 61 / 1991, privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și a liniștii publice. Acest articol vorbește de ”refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, însă justificarea nu este valabilă, întrucât competențele în domeniul circulației pe drumurile publice au fost puse definitiv în sarcina polițiștilor rutieri.

   Potrivit aceluiași raport al Poliției Locale, tot între 1 ianuarie 2014 și 23 octombrie 2017 au fost aplicate 764 de astfel de contravenții (23 în 2014, 115 în 2015, 290 în 2016, respectiv 336 în 2017), în valoare totală de 169.940 de lei. Și în acest caz numărul lor a crescut simțitor de la an la an. Din total, 26 au fost contestate în instanță, dintre care 5 au fost respinse și menținute, 5 au fost anulate, 6 au fost transformate în avertismente, iar 10 sunt încă pe rol.

   Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța judiciară supremă din stat, competentă în a judeca recursul în interesul legii și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătoreșt, deciziile sale fiind obligatorii.

   “Este destul de neobișnuit că trei luni Executivul însuși nu a avut această inițiativă, să vină să aducă la zi legislația internă a municipiului. Noi, practic, am vrut să se preia acest recurs în interesul legii. În primul rând că este o chestiune de principiu.”, a susținut consilierul Bogdan Burghelea (UIPS) în timpul ședinței.

    Cu toate astea Executivul a tras de timp câteva luni, evitând reglarea legislației interne și discuțiile cu inițiatorii proiectului, așa cum cere legea administrației publice locale. La rândul lor, consilierii PSD, UDMR și ai PNL s-au abținut, substituindu-se judecătorilor și nesocotind hotărârea dată de Î.C.C.J, faptă care, potrivit noului Cod Penal, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Tudor Groza