CONSILIERI CU DOUĂ FEȚE: UNA PROMIT, ALTA FAC

   Au trecut 9 luni de când echipa PSD promitea, prin vocea medicului Geta Todoran, construirea unui spital nou și a unei maternități noi, însă apariția în peisaj a unei Fete Morgana din familia finanțărilor guvernamentale a făcut-o să-și uite promisiunea și să îmbrățișeze un proiect prăfuit al PNL, de mutare a secției de obstetrică-ginecologie în clădirea insalubră a fostei policlinici. După ce a fost respins la vot de două ori, primarul demisionar a insistat ca el să fie readus în discuție, a treia oară fiind cu noroc pentru coaliția de facto USL, care, din disperare, se agață de orice pentru a ne demonstra că face ceva în oraș. Nu contează ce, când și unde sau care sunt costurile și beneficiile, important e să o vadă lumea lucrând.

Bani de la Guvern 

   Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, condus de Sevil Shhaideh, pune la bătaie un purcoi de bani pentru administrațiile publice, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Obiectivul este dezvoltarea echilibrată a infrastructurii și revitalizarea comunelor şi a satelor componente ale municipiilor şi oraşelor. PNDL are 12 domenii de investiții:

1. realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;

2. realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate

3. realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădiniţe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat;

4. extinderea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea unităţilor sanitare;

5. realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea unor obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre;

6. construirea/ modernizarea/ reabilitarea drumurilor publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor;

7. realizarea/ reabilitarea/ modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale;

8. realizarea/ extinderea/ modernizarea platformelor de gunoi;

9. realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea pieţelor publice, comerciale, a târgurilor, oboarelor, după caz;

10. realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea bazelor sportive;

11. realizare/ extindere/ reabilitare/ modernizare a sediilor instituţiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a instituţiilor publice din subordinea acestora;

12. construcţia/ extinderea/ reabilitarea infrastructurii turistice dezvoltată de autorităţile publice locale ca instrument de punere în valoare a potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.

Maternitatea second-hand, o urgență

   Cu toate acestea, prioritatea Primăriei Sighișoara, în contextul nenumăratelor necesități ale obștei, a fost să propună consilierilor însușirea unei documentații din anul 2014, care n-a fost actualizată deloc. Primăria a invocat HG nr. 28/2008 (privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnicoeconomice aferente investițiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții şi lucrări de intervenții), care a fost abrogată prin HG nr. 97/2016, intrată în vigoare în 27.02.2017. Noua hotărâre păstrează, printre multele obligații ale beneficiarului, și prezentarea a două soluții de intervenție, însă documentația privește doar această clădire din anii '40 în care puterea insistă cu îndârjire să fie făcută mutarea. 

   Deși proiectul a fost adoptat de consilierii majorității în 14 martie, în cadrul unei ședințe extraordinare, data limită de depunere a dosarului a fost 17 martie. Dacă el a fost depus în termen, urmează ca MDRAP, prin canalele sale birocratice, să-l analizeze și să decidă dacă e oportună o astfel de finanțare (chiar și multianuală). Dar, între punctul A și punctul B, adică de la depunerea proiectului și până la implementarea lui, e cale lungă și anevoioasă, timp în care orice altă variantă este exclusă, soarta maternității fiind la mâna Celui de Sus.

   În cazul unei decizii favorabile, controlul asupra cheltuielilor e foarte strict, beneficiarul, adică Primăria Sighișoara, trebuind să asigure partea de cofinanțare. Asta presupune ca bugetul local anual să dedice un capitol separat cofinanțării, așa cum Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/2013 (pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală) spune: “Finanțarea programului se asigură din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale beneficiare și din alte surse legal constituite.”

   După cum arată draftul de buget pe anul în curs, întocmit de Primărie și supus dezbaterii publice în 20 martie, partea de cofinanțare lipsește, așa cum lipsește și capitolul dedicat fondurilor europene atrase prin proiecte proprii.

   Trebuie să mai ținem cont că Sighișoara nu are arhitect-șef de aproape 3 ani (de la demisia lui Ioan Velicu, autorul documentației din 2014). În atari condiții și luând în considerare că Primarul, în calitate de ordonator principal de credite, și-a pierdut legitimitatea și dreptul de semnătură pe cererile de finanțare în urma demisiei, există o probabilitate ca acel proiect să nu se concretizeze, iar banii sighișorenilor să fie cheltuiți pe un studiu inutil, fără ca vreun factor de decizie să fie tras la răspundere.

Invocarea consensului, un pretext

   Apărătorii virtuali apropiați ai puterii, care văd peste tot conspirații, uneltiri și dușmani de clasă, dar pe care nu i-am văzut niciodată la vreo dezbatere publică sau la vreo ședință a Consiliului local, răspândesc din buricul degetelor, din spatele monitoarelor, falsa idee că opoziția este vinovată pentru toate rateurile administrative. Își permit chiar, în aroganța lor nemărginită, să ironizeze medicii prezenți în sala de ședințe, datorită cărora maternitatea încă funcționează. Cei pe care-i proslăvesc se poartă, la rândul lor, ca proprietarii de sclavi, aruncându-le ocări acelora care-i contestă.

   În realitate, opoziția, adică UIPS, înseamnă 6 voturi din totalul de 19, împărțite între PSD (7), PNL (3) și UDMR (3). Din punct de vedere aritmetic, opoziția nu are cum să pună piedici majorității, așa cum nu a pus nici în mandatul trecut, când a avut 3 consilieri. Cu această ocazie s-a văzut limpede că majoritatea poate face orice dorește, fără a avea nevoie de voturile opoziției. Poate decide inclusiv pentru o maternitate la mâna a doua, cu riscul de a-și încălca făgăduiala și de a arăta lumii că incoerența, inconsecvența și îndărătnicia sunt mai presus de nevoile comunității pe care o reprezintă.

   Ar fi fost mai înțelept pentru toată suflarea ca PSD să îmbrățișeze proiectul UIPS (al cărui co-semnatar a fost chiar Ovidiu Mălăncrăvean, înainte de a demisiona), să arate deschidere spre dialog civilizat și să aloce fonduri de la bugetul local pentru construcția unei maternități noi în curtea Spitalului Municipal, așa cum se cuvine într-un oraș pretins european. Dacă investițiile s-ar face cu capul, și nu cu altceva, această cheltuială pentru un proiect major, strâns legat de viitorul orașului, poate fi suportată integral din banii sighișorenilor, din buget anual sau, dacă e cazul, din buget multianual. Diriguitorii se încăpățânează însă să ia decizii fără discernământ, angajându-se în zeci de proiecte discutabile pentru ale căror documentații aruncă anual pe geam milioane de lei.

    Mai multe despre acest subiect fierbinte aici, aici și aici.

Tudor Groza