CINE E VINOVAT DE DISTRUGEREA PATRIMONIULUI LOCAL? (I)

   În materialul care urmează, structurat pe mai multe capitole, orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare. Se făcea, în urmă cu ceva ani, că un nene a devenit primarul orașului Sighișoara. Și aici nu vorbim de un oraș oarecare al țărișoarei ci de un oraș care ar trebui să fie important, prin localizarea sa geo-strategică în mijlocul României, la intersecția principalelor căi de comunicație. Și mai mult, un oraș cu o istorie încărcată, care rivaliza odinioară cu Sibiul și care a conservat, cu chiu cu vai, singura cetate medievală încă locuită din această parte a vechiului continent. Acest efort colectiv a fost răsplătit, în anul 1999, cu o protecție oferită de către UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură). Protecția venea cel puțin la nivel teoretic pentru că în practica postdecembristă lucrurile stau exact de-a-ndoaselea.

   Două dintre trăsăturile fundamentale ale poporului român sunt toleranța peste măsură și memoria colectivă extrem de scurtă. Pentru că mulți dintre dumneavoastră nu sunt familiarizați cu realitățile din teren, din motive care țin de la ignoranță și până la blazare, îmi asum responsabilitatea trecerii în revistă a câtorva matrapazlâcuri sesizate de presa vremii în legătură cu mutilarea și modificarea ireversibilă a centrului istoric al Sighișoarei.

   Pe baza informațiilor existente în presă, pe teren sau la nivelul instituțiilor statului putem face împreună o analiză obiectivă a situației și putem căuta vinovații. Să purcedem la drum, în ordine cronologică.

   În anii 2002-2003 s-a anunțat un supermegahiper proiect ministerial intitulat “Dracula Park” care, la scurt timp, a fâsâit. Se poate considera că acesta a dat startul desfigurării orașului istoric. Prețurile caselor au explodat, multe dintre ele și-au schimbat destinația devenind pensiuni, au apărut ca ciupercile după ploaie diverși întreprinzători iar farmecul de cetate locuită permanent a început să se năruie treptat cu acordul tacit al autorităților și al reprezentanților patrimoniului care nu aveau pregătită nicio strategie. Cetatea începe a fi singura cetate medievală locuită ocazional de turiști. (Sursa: Independentul Sighișorean).

   Un articol publicat în 24 martie 2007 ne spune că Turnul cu Ceas din Sighișoara riscă să se prăbușească. Aflat în stare de degradare continuă simbolul orașului vechi a fost victima unui concept nou, acela de “modernizare a monumentelor istorice”. Pentru acest concept primarul și arhitectul-șef au dat avize favorabile și au semnat autorizații de construcție pentru lucrări de reabilitare a rețelei de canalizare a Cetății, punând în pericol monumentele istorice aflate în perimetrul respectiv. (Sursa: www.9am.ro).

   În 14 martie 2008 a apărut o știre cu următorul titlu: Cetatea Sighișoara se prăbușește bucată cu bucată. Era vorba de o porțiune a zidului cetății care s-a surpat din cauza ploilor, a lucrărilor necorespunzătoare pentru schimbarea țevilor de apă și gaz, și a traficului greu din zonă (permis pe perioada lucrărilor la Biserica din Deal, conform declarației arhitectului-șef): porțiunea care leagă Turnul Măcelarilor de Turnul Frânghierilor, cea mai bine conservată porțiune până atunci, din cei 930 de metri ai zidului cetății. Conform primarului, costurile estimate pentru repararea integrală a cetății s-ar fi ridicat la 100.000.000 de euro, bani de care nu am dispus, nu dispunem și nici nu vom dispune cu asemenea administratori. Finalul articolului sună așa: “Ca de fiecare dată când se mai surpă câte o bucată din Cetate, autoritățile locale au constituit o comisie de anchetă, care va analiza situația și cam atât. (Sursa: www.9am.ro).

   La scurt timp a urmat o altă surpare a zidului cetății, probabil tot din cauza traficului greu (de data aceasta al celui de pe șoseaua europeană). Este vorba de porțiunea aflată în fața Bisericii Romano-Catolice.

   După cele 3 episoade am trecut împreună prin proiectul controversat de iluminare arhitecturală și de schimbare a pavajului cetății. Ce spuneau atunci ziarele? Primarul din Sighișoara pune în pericol patrimoniul UNESCO. Un articol amintea că administrația locală din Sighișoara, în frunte cu primarul, a șocat opinia publică în momentul în care a hotărât înlocuirea pavajului vechi de sute de ani cu piatră cubică. Motivul? Noul pavaj prezenta “confort sporit la călcare”. (Sursa: www.9am.ro) Opinia publică nu a întârziat să-și exprime punctul de vedere: “pavajul din piatră de râu este cel original al cetății și trebuie păstrat, conform legilor și a regulamentului local de urbanism! Proiectul de înlocuire este un proiect tipic inițiat de grupuri de interese economice din Sighișoara și ar însemna înlocuirea pavajului din piatră de râu și piatră cubică veche cu un pavaj complet nou din piatră cubică – un proiect absurd, ilegal și scump. (Sursa: salvatipavajul.wordpress.com)

   Întrebat care va fi soarta dalelor de piatră, fiind parte a ptrimoniului UNESCO, primarul Sighișoarei a declarat: “Păi nu sunt patrimoniu UNESCO, că sunt patrimoniul Sighişoarei.” În ce privește clădirile noi din zona protejată tot primarul declara: “Nici o clădire din cetate nu s-a renovat, sau nu s-a construit fără avizul de la monumente istorice. […] Toate care sunt în zona protejată au avizul de la monumente istorice. Dacă ei au aprobat construcţia lor, noi nu am putut să nu le dăm autorizaţia de construcţie.” În realitate, Inspectoratul Județean de Poliție, prin compartimentul Poliția Monumentelor, declara că în Sighișoara sunt probleme grave, fiind înregistrate mai multe dosare de cercetare penală pentru construcții ilegale. “Vrând, nevrând persoanele care sunt cercetate au legătură cu autorităţile locale pentru că autorităţile locale sunt cele care ar trebui să controleze în primă instanţă legalitatea unor construcţii de pe raza de competenţă”, declara atunci Bobelyi Marian Sabin, reprezentant al acestui compartiment. Csortan Francisc, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene Mureş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural, declara: “Noi nu prea putem apăra oraşul împotriva conducătorilor oraşului dacă aceşti conducători nu înţeleg, sau nu vor să facă ceea ce considerăm noi că-i spre binele valorii specifice de monument a acestor imobile”. O critică asemănătoare aduce și Christoph Machat, originar din Sighișoara și expert în conservarea monumentelor: “O lipsă foarte mare este faptul că nu există arhitecţi specializaţi în conservare în cadrul administraţiei orăşeneşti.” (Sursa: http://www.bbc.co.uk)

   Că tot veni vorba de construcții noi care nu se încadrează deloc în arhitectura orașului vechi trebuie să amintesc de clădirea neterminată a CEC Bank (foto profil), construită în 1995 și căreia, până în prezent, nu i s-a găsit vreo utilitate, ea blocând o bună parte a Orașului de Jos. Stilul construcției este cel istoricist iar arhitectul clădirii a fost Anca Petrescu, recent dispărută dintre noi și la origine sighișoreancă.

   Terenul vecin, folosit uneori drept parcare pentru autoturisme și autocare, încurcă și el buna organizare a Orașului de Jos. El se află în proprietatea mai multor persoane, printre care apare și numele fostului primar al Sighișoarei, Constantin Ștefănescu, recompensat de curând cu titlul de cetățean de onoare al orașului. O comisie formată la nivelul Primăriei se află în negocieri cu acești proprietari însă prețul cerut este cu mult peste oferta municipalității. Bănuiala mea este că aceștia nu vor vinde terenul în condițiile actuale, în lipsa unui proiect clar și sub conducerea unui primar condamnat definitiv la închisoare, deși se vehiculează ideea amenajării aici a unui parc civic. Eu, dacă aș fi proprietar, nu aș vinde unei municipalități care nu are o viziune clară și un proiect viabil.

   Va urma.

 

Tudor Groza

Sursă fotografii: arhiva proprie