BUSTUL LUI PETÖFI, ACT DE NORMALITATE SAU TROC POLITIC?

in

Tags 

cultura

   Pe data de 2 iunie 2013, în părculețul dintre Turnul Cizmarilor și Biserica Romano-Ca­tolică, a fost dezvelit, cu mult fast, bustul poetului maghiar Petöfi Sándor. La ceremonie au participat reprezentanți ai Uniunii Democra­te a Maghiarilor din România, reprezentanți ai comunității maghiare locale, diplomați și mem­bri ai Executivului.

   Cine a fost Petöfi Sándor? Într-o scurtă descriere a fost un poet maghiar, de origine sâr­bă, care a participat la Revoluția de la 1848-1849, ca aghiotant al generalului Józef Bem. În bătălia desfășurată pe câmpia Albeștilor, care a pus față în față, la 31 iulie 1849, armata revoluționară maghiară, condusă de generalul Bem și armata austriacă, ajutată de trupele țariste și condusă de generalul Alexander von Lüders, poetul maghiar dispare în condiții încă neelucidate. Tot în această bătălie piere și generalul rus Gregori Yakovlevich Skariatin.

Foto: Statuia poetului maghiar din localitatea Albești

   Dacă ar fi să dăm crezare unor surse is­torice, am spune că poetul nu a participat activ la revoluție, el fiind doar un simplu observator. Pe seama dispariției sale s-au făcut multe speculații astfel că nu se știe cu exactitate dacă a murit, dacă a fost omorât, dacă a fost răpit sau dacă a fu­git de pe câmpul de luptă. Până acum trupul său nu a fost găsit. Intenția noastră nu este de a pune la îndoială personalitatea poetului maghiar, prin actele petrecute pe câmpul de luptă, ci doar de a sublinia unele realități. Istoria locală ar fi tre­buit să ne învețe multe lucruri pentru a înțelege mai bine prezentul și pentru a ne da posibilitatea de a respecta întregul patrimoniu, așa cum el a fost clădit, cu eforturile secuilor, sașilor, unguri­lor și românilor. Noi, cei din urmă, avem datoria de a conserva ce a mai rămas și de a lăsa copiilor noștri, în bune condiții, moștenirea primită.

   După cum se vede în ședințele ve­chiului Consiliu Local, voturile reprezentanților comunității maghiare au însemnat foarte mult în aritmetica sistemului de vot, astfel că ele au putut duce la o majoritate necesară trecerii anu­mitor proiecte. Această majoritate s-a dovedit convenabilă, iar rezultatele promisiunilor făcute comunității maghiare nu au întârziat să apară.

   Foarte bine că se ridică statui și bus­turi, însă și noi și sașii avem personalitățile noastre care merită apreciere. Să nu le neglijăm. În acest sens, dacă actul de dezvelire a bus­tului a fost argumentat prin multiculturalitate și normalitate, de către primarul condamnat Dorin Dăneșan, se cade ca Monumentul Skariatin (La Leu) să-și găsească liniștea, Monumentul La Chip să fie recondiționat și inclus în circuitul turis­tic, bustul lui Ilarie Chendi să fie reamplasat, tur­nurile și zidul Cetății să fie renovate, Rezervația de stejari multiseculari Breite să fie îngrijită, La­cul Șercheș să fie protejat în mod real (pentru că aici există specii de plante și animale unice), Sala “Mihai Eminescu” să fie reamenajată (și noi avem poetul nostru național). Numai în această direcție va exista normalitate, altfel ar fi doar vorbe arun­cate-n vântul nemerniciei cu scopul determinat de a păcăli naivii.

Tudor Groza