ALTE 5 MOTIVE PENTRU CARE AR FI TREBUIT SĂ PARTICIPĂM LA PROTEST

   În seara zilei de 6 noiembrie s-au anunțat proteste și mișcări de solidaritate în toată România, oamenii fiind așteptați să iasă în stradă nu doar în marile orașe, ci și în localitățile unde anumiți politicieni locali se cred baroni și baroneți peste bunurile comunităților și unde anumiți funcționari publici fac legea nederanjați de instituțiile de control care, se pare, au acoperire doar în sferele înalte ale politicii.

   Protestele au fost anunțate în mediul online și vin în completarea evenimentelor din capitală, ca urmare a incendiului ce a provocat moartea a peste 40 de persoane în clubul bucureștean Colectiv”. La Sighișoara localnicii s-au mobilizat și ei, după ce, în urmă cu câteva seri, au participat la un protest pașnic în semn de solidaritate cu victimele acestei tragedii. Dacă atunci au fost 200 de persoane prezente, în seara zilei de 6 noiembrie numărul lor a scăzut la 150. De ce ar fi trebuit să fie mai mulți participanți? Iată încă 5 motive. (primele 5 aici)

1. Orașul nu are un primar legitim

   După demiterea tardivă a lui Ioan Dorin Dăneșan, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție, nu s-au mai organizat alegeri anticipate în termen de 90 de zile, așa cum prevede legea, iar Primăria a trecut în faza de interimat, sub mandatul viceprimarului de atunci, Dan Eugen Bândea. După câteva luni acesta a demisionat, iar locul său a fost preluat de consilierul local Ionel Gavrilă, ales/numit de camarilă în cadrul unei ședințe extraordinare. În aceste condiții nu putem discuta de legitimitate, de proiecte concrete și coerente sau de direcții clare, deoarece ne lipsește o coordonare oficială și un consens politic local.

2. Consiliul Local este controversat

   În afara cazurilor privind incompatibilitățile, în Consiliul Local Sighișoara există 3 consilieri care și-au schimbat orientarea politică în urma infamei Ordonanțe 55/2014. Pe baza ei au putut migra politic Fintoc Marieta (de la PNL la PSD), Iosif Marin (de la PP-DD la independent) și Octavean Șuteu (de la PP-DD la PSD). Curtea Constituțională a decis că Parlamentul trebuie să respingă această ordonanță. În momentul de față ea este dezbătută în Senat, iar PNL cere respingerea sa imediată. Dacă va fi respinsă, cei trei migratori își vor pierde mandatele, iar indemnizațiile încasate vor trebui returnate.

3. Cultura a rămas fără casă 

   Sighișorenii nu au un loc civilizat unde să poată participa la piese de teatru sau la spectacole, căci consiliile locale ce s-au succedat în ultimii 30 de ani nu au fost capabile să găsească o soluție pentru renovarea Sălii “Mihai Eminescu”. În plus, „telectualii” locali au desființat Casa de Cultură a orașului, pentru a înșfăca Sala Sander în vederea transformării ei în Centru de Informare Turistică, în condițiile în care, cu ani în urmă, parterul clădirii a fost transformat în club proprietate personală a consilierului Burlacu Adrian, declarat incompatibil și în conflict de interese. Centrul de Informare Turistică încă nu este funcțional, iar banii europeni s-au cheltuit abuziv, pe materiale neconforme, rezultând o construcție hidoasă și fără funcționalitate, la baza Turnului cu Ceas.

4. Sportul nu mai produce performanță 

   În urmă cu câțiva ani rețeaua Kaufland a deschis un magazin de tip supermarket, pe amplasamentul fostului stadion municipal. Un alt stadion ar fi trebuit să-i ia locul sub forma unei baze sportive, dar lucrările ce ar fi trebuit executate în 3 etape s-au împotmolit. În ciuda faptului că nici măcar prima etapă a proiectului nu a fost finalizată, fostul viceprimar Dan Eugen Bândea a semnat recepția lucrărilor, iar camarila a pus terenul la cheremul fostului consilier Șuteu Octavean, autoproclamat stăpân absolut peste un bun ce nu-i aparține. Acesta se preface că antrenează o echipă de fotbal amator, care, de la înființare și până în prezent, în ciuda sponsorizărilor anuale de la bugetul local, acordate inclusiv cu votul său, este lanterna roșie a diviziei județene.

5. Orașul a fost tranformat în groapa de gunoi a județului Mureș 

   Cu câțiva ani în urmă s-a semnat un contract abuziv și păgubos privind folosirea gropii de gunoi a orașului și de către alte localități, ale cărui prevederi îi pune pe consilierii locali în poziția de a accepta, fără a se putea opune, depozitarea gunoaielor din tot județul Mureș și nu numai. Când groapa se va umple la refuz, gunoiul ar trebui transportat în alte locuri special amenajate, însă la costuri mult mai mari în raport cu încasările de-acum. Fiindcă stația de sortare a orașului, construită cu fonduri europene, funcționează la parametri minimi, ea produce pierderi anuale la bugetul local, dând astfel posibilitatea unor firme private să facă sortare direct pe rampă, în dezavantajul nostru. Cel mai probabil este vorba de un lanț al slăbiciunilor, întărit prin șpăgi și taxe de protecție.

   Am prezentat, în cele două articole, doar 10 puncte care ar fi trebuit să ne mobilizeze într-o revoltă împotriva conducerii acestui oraș, care și-a dovedit, în ultimii 26 de ani, incompetența, ineficacitatea, ostilitatea față de comunitate și lipsa de respect față de istoria locului. Cei 150 de protestatari au venit cu o serie de revendicări și propuneri pe care vor să le aducă la cunoștința Primăriei și a Consiliului Local, într-o ședință extraordinară la care să fie invitați ca reprezentanți ai societății civile. Joi, 12 noiembrie, la ora 18.00, sighișorenii sunt așteptați la Sala Sander să vină cu propuneri pentru finalizarea acestei liste. Printre propunerile înscrise până acum se numără demisia de onoare a tuturor acelora asupra cărora s-au dat decizii de incompatibilitate sau care sunt cercetați pentru fapte de corupție, desființarea SC Ecoserv Sig SRL, stabilirea unor întrevederi trimestriale cu reprezentanții vecinătăților, a mediului de afaceri și a societății civile, rezolvarea problemei clădirii CEC Bank, reevaluarea radicală a Festivalului Medieval, realizarea unei șosele de centură, refacerea sălii “Mihai Eminescu”, aplicarea regulamentului de acces auto în cetate, realizarea unei promenade pe marginea râului Târnava Mare, sprijinirea firmelor care promovează turismul cultural, agroturismul și ecoturismul sau micșorarea aparatului administrativ.

Claudiu Barb