ADINA POPESCU, ARHITECT-ȘEF: ”EXISTĂ RISCUL ABANDONULUI CETĂȚII”

in

Tags 

100% Local

   După mai bine de 3 ani, ca urmare a demisiei lui Ioan Velicu, postul de arhitect-șef al orașului este, din nou, ocupat cu drepturi depline. După câteva luni de acomodare în poziția de consilier personal al primarului demisionat, de consilier superior în cadrul Compartimentului de Urbanism și de arhitect-șef temporar, Adina Popescu a fost admisă la concursul de recrutare organizat de A.N.F.P. la inițiativa Primăriei. Din această poziție a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.

   Rep: Predecesoarea dumneavoastră, Dna Cristina Herția, ne declara, în urmă cu 2 ani, că la Sighișoara este haos. Având în vedere că postul a fost vacant din prima parte a anului 2014, care au fost primele impresii și constatări?

   A.P.: Eh, în haos e toată România. Din punct de vedere urbanistic, Sighișoara are multe disfuncționalități, legate în primul rând de barierele existente naturale și de infrastructură (râul Târnava Mare, calea ferată, drumul național E 60), dar care, cu siguranță pot fi depășite și rezolvate. Toate problemele au fost subliniate în tema de proiectare a viitorului PUG și vor fi analizate de viitorii proiectanți ai PUG-ului.

   Rep: Sighișoara are nevoie, mai mult decât oricând, de o persoană specializată pe probleme de conservare, restaurare și reabilitare de monumente istorice, dar și motivată financiar, în special acum, după noile modificări la legea salarizării. Sunteți pregătită și motivată să impuneți ordine și disciplină în construcții?

   A.P.: Meseria aceasta, de arhitect, are o componentă artistică foarte importantă, dacă nu faci lucrurile cu pasiune, nu au cum să iasă bine.

   Conservarea patrimoniului este o problemă complexă. Vorbim aici de valori ale Patrimoniului Mondial, deci ele nu ne aparțin doar nouă, orașului, proprietarilor clădirilor, ci omenirii întregi și generațiilor viitoare. Populația trebuie ajutată să devină conștientă de valorile pe care le deține, altfel va fi un război permanent între autorități și societatea civilă.

   Am mai spus cu diverse ocazii și repet, există riscul abandonului cetății, din cauza regulilor impuse în vederea protejării monumentelor istorice. Ideea nu este să reducem regulile, ci să înțelegem că este nevoie de implicarea activă a locuitorilor, să găsim metode care să conducă la dobândirea unei conștiințe comunitare a populației. Personal, consider că investiția în cultură, educație, știință, informare, constituie principala armă împotriva distrugerii patrimoniului.

   De asemenea, trebuie găsit un echilibru între nevoile de protejare a patrimoniului și nevoile sociale, turistice, economice etc. După părerea mea, această industrie masivă a turismului distruge însuși scopul turismului (de exemplu, în cazul Sighișoarei, turistul nu mai poate experimenta viața cetății, pentru că în cetate nu mai există viață, ci doar hoteluri, spații de cazare și restaurante pentru turiști).

   Rep: Ce experiență profesională aveți?

   A.P.: Experiența mea profesională este vastă și multidisciplinară. Am absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu în anul 1996. În timpul facultății, în anul 1992, am înființat o societate comercială care a avut inițial ca obiect de activitate producția publicitară, apoi arhitectura. La început a fost o firmă de familie, eu cu fratele meu Radu (de asemenea arhitect) și mama noastră. Apoi firma s-a extins, cu timpul numărul angajaților ajungând la 15, 16 (arhitecți, ingineri pentru toate specialitățile, persoane care se ocupau de avize, etc). Am coordonat ca șef de proiect peste 150 de proiecte de arhitectură și urbanism (inclusiv PUG-uri) și am realizat personal peste 70.

   Între anii 1999 și 2004 m-am dedicat total scenografiei de film. Am lucrat cu câțiva dintre cei mai importanți regizori ai lumii (Costa Gavras – « Ámen », Franco Zefirelli – « Callas forever », Jevon O’Neil – « Out of season »).

   Din 2004 am revenit în proiectare și nu m-am mai putut opri până la începutul acestui an, când am venit la Sighișoara, și … am și rămas. Sper ca atât cunoștiintele mele de arhitect și scenograf, cât și experiența dobândită în acest an în lumea administrației locale, mă vor ajuta să îndeplinesc cu succes această misiune dificilă.

   Rep: Ce inițiative ați avut în aceste luni?

   A.P.: În aceste câteva luni, în afara faptului că am căpătat experiența necesară exercitării funcției de arhitect-șef, am reușit să atribuim (prin licitație publică) două proiecte importante și anume Planul Urbanistic Zonal pentru zona “Miron Neagu” și Planul Urbanistic Zonal Strada Octavian Goga (Piața Sigma). De asemenea, am elaborat tema de proiectare pentru noul Plan Urbanistic General al Sighișoarei și am demarat toate formalitățile pentru inițierea acestuia (am obținut avizul M.D.R.A.P., am informat și consultat populația, urmând ca toate observațiile publicului să fie analizate atât de noi, cât și transmise viitorilor proiectanți. Menționez că pe parcursul elaborării PUG-ului, vom mai avea consultări și dezbateri publice la care toți factorii interesați sunt invitați să participe. Sper că în cursul acestei luni vom reuși să atribuim acest proiect prin licitație publică.

   O altă reușită aproape personală, aș putea spune, este faptul că am sprijinit și încurajat inițiativa unor investitori de a achiziționa și renova unul dintre cele 4 blocuri abandonate și total insalubre din zona magazinului Kaufland, acesta fiind în acest moment aproape gata, iar speranța mea este că acest exemplu va fi urmat și de alți investitori, astfel ca o zonă care nu avea nicio șansă de a fi curățată vreodată (decât poate cu buldozerul), are acum posibilitatea și cu siguranță se va întâmpla, de a deveni un cartier civilizat în care vor locui aproximativ 80 de familii (mă refer la cele 4 blocuri abandonate). De asemenea, susțin (doresc să se știe acest lucru) orice inițiativă privind reconversia funcțională, renovarea sau desființarea fostelor centrale de cartier, majoritatea dezafectate, care aparțin persoanelor fizice sau juridice.

   Un alt proces demarat în această perioadă, pe baza unei Hotărâri a Consiliului Local a fost aceea de somare a proprietarilor clădirilor neîngrijite din oraș de a începe procedurile necesare reparării construcțiilor, sub sancțiunea majorării impozitelor cu 500%. Acest fapt a avut un efect aproape imediat, în multe dintre aceste cazuri au fost deja depuse cereri pentru eliberarea certificatului de urbanism în vederea renovărilor, consolidărilor, reparațiilor, etc.

   De asemenea, am susținut inițiativa consilierilor independenți (proiectul a fost și aprobat în Consiliul Local) de participare a Primăriei la protejarea și restaurarea monumentelor istorice, independent de deținător, cu un procent de 2% din bugetul anual.

   Rep: În urmă cu câțiva ani Consilierii Uniunii Independente pentru Sighișoara au inițiat și depus un proiect de hotărâre privind strămutarea Monumentului Skariatin. Primăria a comandat, în septembrie 2016, un studiu de fezabilitate, ce prevede mutarea monumentului lângă cimitirul sovietic. În ce stadiu sunteți și când vom vedea monumentul mutat, restaurat și inclus în circuitul turistic?

   A.P.: Ce pot să vă spun este că la sfârșitul anului 2016 a fost însușită Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) privind strămutarea monumentului Skariatin și montarea unei stele comemorative pe amplasamentul inițial, iar în acest an a fost atribuit (prin licitație publică) Proiectul Tehnic și detaliile de execuție, inclusiv detaliile artistice pentru acest monument, predarea acestuia având ca termen luna noiembrie a acestui an. Astfel că finalizarea întregului proces (restaurare și mutare) apreciem că va avea loc la jumătatea anului viitor.

   Rep: Aceiași consilieri ai Uniunii Independente pentru Sighișoara au inițiat și depus un proiect de hotărâre privind reabilitarea Monumentului ”La Chip”. Chiar dacă anual au fost alocate fonduri de la bugetul local pentru realizarea studiului de fezabilitate, până astăzi ne-am învârtit în jurul cozii, proiectul nefiind supus dezbaterii în Consiliul local, banii nefiind folosiți și monumentul de clasă A continuându-și degradarea. Care este situația?

   A.P.: Același răspuns și în cazul monumentului “La Chip”. D.A.L.I.–ul este deja în lucru (a fost atribuită lucrarea prin licitație publică, la începutul lunii septembrie a acestui an, urmând ca predarea să aibă loc la începutul lunii decembrie). Așa că lucrurile se mișcă. În afară de cele amintite, au mai fost atribuite documentații de avizare a lucrărilor de investiții pentru “Tronsonul 7 din zidul cetății”, “Culoarul doamnelor bătrâne”, “Soclu și reamplasare pentru bustul Ilarie Chendi”.

   Rep: La începutul anului 2015, într-o conferință de presă, arhitectul-șef al județului Mureș, Dl Răzvan Șipoș, a declarat că Sighișoara riscă să fie exclusă de pe lista patrimoniului mondial. Într-un articol recent, Dl Christoph Machat ne-a confirmat existența acestui risc, în contextul în care politicile locale de conservare a patrimoniului și de protejare a identității locale sunt inexistente. Ce ne puteți spune despre asta și care sunt măsurile pe care le-ați luat sau pe care le veți lua?

   A.P.: Legat de aceste afirmații, “secretarul ICOMOS România, d-na Irina Iamandescu, a declarat că Sighișoara nu este în pericol să fie exclusă din patrimonial UNESCO, contrazicându-l astfel pe arhitectul-șef al județului Mureș, Dl Răzvan Șipoș.

   Desigur că va trebui să fim foarte atenți cu monumentele istorice de acum înainte și să redăm istoriei demnitatea ei de istorie. În același timp, orașele sunt într-o continuă transformare, fiecare generație are dreptul să își pună amprenta la construirea unui oraș. Am vorbit mai sus, la întrebarea numărul 3, despre conservarea patrimoniului. În afară de ceea ce am spus deja, am intenția să studiez foarte atent toate cazurile atât din țară, cât și din străinătate, în care s-au găsit metode reușite de protejare a patrimoniului. Desigur, formule care funcționează într-o societate, este posibil să dea greș în alta. Reușita depinde de foarte mulți factori și trebuie facută o analiză complexă a situației.

   Rep: De aproape un an s-a încheiat un protocol cu Institutul Național al Patrimoniului, prin Corina Șuteu (fost ministru al Culturii) și Oana Bogdan (fost secretar de stat în Ministerul Culturii). Scopul declarat al parteneriatului este organizarea unui grup de lucru alcătuit din specialiști, implementarea unui model de bune practici în gestionarea patrimoniului cultural al orașului și realizarea de acțiuni comune în domeniul patrimoniului cultural mobil, imobil și imaterial al orașului, asigurând expertiza necesară unui bun management al sitului UNESCO și a zonei sale de protecție. Care sunt rezultatele?

   A.P.: Deocamdată, legat de această întrebare, pot să vă spun următoarele: Pentru prima oară avem un reprezentant al Institutului Național al Patrimoniului, dl. Iosef Kovaks, membru cu drept de vot în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (comisie formată din specialiști, organism consultativ cu atribuții de avizare, care fundamentează deciziile arhitectului-șef). De asemenea, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului se lucrează în acest moment la raportul periodic 2014-2017 privind situl UNESCO, care va fi înaintat Comitetului Patrimoniului Mondial și prezentat pe site-ul Primăriei după finalizare.

Tudor Groza