“PERLA TRANSILVANIEI”, O MARCĂ DESUETĂ

in

Tags 

administratie

Pentru mulți turiști, indiferent de proveniența lor, Sighișoara este o destinație turistică de bifat pe lista obiectivelor care merită vizitate măcar o dată-n în viață. Pentru mine este acasă, este locul în care am fost născut și locul în care am decis să rămân. Această poziție îmi conferă posibilitatea de a privi lucrurile din alt unghi și de a judeca în consecință, la modul obiectiv, prin reprimarea ipostazelor sentimentale și uzarea aspectelor raționale.

   Vreme de doi ani am scris în Independentul Sighișorean articole variate despre turismul local, patrimoniul natural și antropic, distrugerile sistematice din zona protejată, evenimentele anuale, înfrățiri, târguri de turism ș.a.m.d. nu pentru că nu am altceva de făcut în viața personală și cea profesională, ci pentru că îmi pasă de evoluția acestui oraș. Sentimentul e cu atât mai puternic cu cât în ultimii 6 ani am studiat istoria sa și a împrejurimilor sale, valorificând cunoștințele în trei lucrări de specialitate. Am înțeles astfel că Sighișoara nu este doar un oraș turistic cu mult potențial, numit cândva “Perlă a Transilvaniei, ci este o microregiune turistică în care cei interesați pot găsi cetăți medievale, castele nobiliare, biserici fortificate, zone viticole, zone etnofolclorice, floră și faună specifice, precum și arii protejate, unele dintre ele dispărute demult în Europa Occidentală. Totodată, am pătruns destul de adânc în tenebrele administrației locale încât să am capacitatea de a mai înțelege și că Sighișoara încă rezistă pe fața Pământului doar din inerția originii sale istorice, fără a beneficia de implicarea reală a edililor care au bătucit degeaba fotoliile Primăriei.

   Toate aceste lucruri, puse în antiteză cu alocările bugetare anuale din domeniul turismului, mă fac să mă întreb retoric dacă noi ne dorim, într-adevăr, să dezvoltăm produsul turistic local sau doar mimăm implicarea? Tot ce am văzut în ultimii ani este un parșiv joc de glezne al Executivului și o prestidigitație ieftină a Asociației Turistice Sighișoara, un grup care-și urmărește propriile interese mercantile, nicidecum interesul comunității. Ca dovadă stau cazurile fostului consilier Adrian Popa, amendat penal pentru construcții ilegale în zona istorică (detalii aici) și cazul de conflict de interese în care a fost găsit consilierul local Adrian Burlacu, nimeni altul decât nașul de cununie al viceprimarului Dan Eugen Bândea (detalii aici).

Promovarea turistică, un pretext pentru ATS 

   Că tot am adus vorba de Asociația Turistică Sighișoara, în luna decembrie a anului trecut a fost inaugurat centrul de informare turistică. În calitate de sighișorean, am avut parte de multe dezamăgiri și tristeți în viață, pricinuite de traiul în acest oraș bolnăvicios, lipsit de dinamism și pierdut în meandrele nemerniciei, iar atunci am adăugat încă una. Și nu pentru că aș fi un critic cu abonament gratuit la “realizările” autorităților locale, ci pentru că nu pot fi indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul meu. Am trăit atunci o experiență unică și marcantă, asistând la oficializarea distrugerii cetății medievale. În prezența unui public restrâns, a viceprimarului și a șefului Consiliului Județean Mureș, a fost dată în folosință Sala Sander, clădirea în care au concertat odinioară compozitorii Johannes Brahms și George Enescu. După amânarea, de două ori, a datei de finalizare, după schimbarea primei firme de construcție pe motiv de insolvență și ca rezultat al singurului proiect pe bani europeni din 2007 încoace, clădirea a primit o față nouă și hâdă, ce nu se încadrează deloc în peisajul medieval.

Foto: Sala Sander sau ce a mai rămas din ea după modernizare

   Tristețea e cu atât mai mare cu cât ea se află la baza Turnului cu Ceas, simbolul orașului vechi. Beneficiara acestui proiect controversat este Asociația Turistică Sighișoara, care deține deja un centru de informare turistică (pe strada Octavian Goga, la nr. 8) și cea care a mai primit anii trecuți importante sume de bani de la bugetul local pentru organizarea Festivalului Medieval (detalii aici).

   Păcat de această clădire că a încăput pe mâna asociației! Aș putea specula că proprietarul discotecii din subsol - același Adrian Burlacu, membru și fost președinte al ATS - este proprietarul de facto al clădirii, dar nu o s-o fac, deși piața zvonurilor e foarte activă. Cred, însă, că, în urma unei analize obiective, ar fi fost mai indicat să i se dea clădirii o altă utilitate, iar proiectul de reabilitare să fie în deplină armonie cu specificul local.

   Nici măcar cei de la UNESCO n-au fost prezenți la inaugurare, semn că acțiunea, luând în considerare perioada din an și condițiile climatice, a fost făcută pe repede-înainte, în scop pur electoral.

   La nici trei luni de la inaugurare și tăiatul cuvenit al panglicii de către viceprimarul Dan Eugen Bândea, au apărut primele probleme, după cum se poate vedea în fotografiile de mai jos: pereți exteriori scorojiți, pereți interiori spălați de infiltrații, igrasie, becuri și neoane arse, lucrări de refacere a tencuielii etc. Păi cum așa ceva? Ce turism e ăsta și ce vrem, de fapt, să promovăm? Este inadmisibil să ne batem joc de istorie, de patrimoniu, de comunitate și de identitatea locală!

Implicarea autorităților, dovadă de superficialitate 

   În ședința extraordinară a Consiliului Local Sighișoara, desfășurată pe 12 februarie 2015, a fost votat bugetul general al unității administrativ teritoriale pe anul în curs. În haosul sumelor prezentate consilierilor, am găsit 103.000 lei reprezentând cheltuieli cu bunuri și servicii în domeniul turismului. Suma este insignifiantă și rușinoasă pentru pretențiile unui oraș turistic de talia Sighișoarei. Am mai găsit și suma de 10.000 de lei pentru reabilitarea Monumentului “La Chip”, proiect în care m-am implicat personal. Este tot o sumă iluzorie, dacă nu chiar batjocoritoare. Cu banii ăștia cel mai probabil se va da cu bidineaua de două ori și se va tăia o panglică. Suma reprezintă salariul lunar al directorului economic din Primăria Sighișoara, omul care decide alocările bugetare pe care majoritatea consilierilor locali le iau de bune, neavând capacitate intelectuală de reacție sau de analiză.

   Și totuși, aceste alocări bugetare anuale, sunt un atentat la integritatea ansamblului medieval și un ultragiu la adresa produsului turistic local. Greu la deal cu boii mici!

Notorietatea nu este suficientă 

   Poate cârcotașii mi-ar replica: Bine măi, dar Sighișoara este un brand ce atrage prin valoarea intrisecă. La ce să ne implicăm, căci turiștii oricum vin!”. Acestora le spun că nu e suficient. Într-o economie dinamică și, uneori, instabilă, trebuie să ne reglăm oferta pe nevoile consumatorului și să îmbunătățim continuu produsul turistic. Da, recunoaștem cu toții statutul de singură cetate încă locuită din sud-estul Europei, de monument al patrimoniului UNESCO, diplomele, trofeele și medaliile obținute, notorietatea mondială și chiar interplanetară a orașului. Conștientizarea acestor adevăruri reprezintă baza de la care trebuie să plecăm în implementarea unei strategii integrate, pentru că nu mai putem funcționa de pe o zi pe alta, fără o direcție clară, sub imperiul intereselor de gașcă și la mila divină.

   De curând viceprimarul se lăuda cu diploma pe care Sighișoara a primit-o în calitatea sa de membră a Organizaţiei Oraşelor din Patrimoniul Mondial (la care a aderat în anul 2000), pe care o consideră “o recunoaştere internaţională a valorii patrimoniului istoric, cultural al municipiului, a eforturilor administraţiei locale în sensul promovării valorilor locale autentice”. Cuvinte prea mari pentru un om politic prea mic, care nu are autoritatea morală de a le pomeni! De ce spun asta? În anul 2013, împreună cu nașul său, a fost prezent la Tabor, în Cehia, pentru a reprezenta Sighișoara la festivalul “Tabor Meetings”. Odată ajunși acolo,cei doi aleși au găsit de cuviință să se lăfăie nejustificat pe banii comunității locale (detalii aici).

   La nivel teoretic stăm perfect, dar practica ne omoară lent. Sigur, e foarte bine că aceste recunoașteri există, dar ele ne sunt fluturate pe sub nas de către autorități cu scopul denaturării adevărului și a distragerii atenției de la problemele de fond cum ar fi următoarea problemă: în același buget arbitrar pe anul în curs a fost alocată suma de 148.000 de lei, reprezentând un studiu de fezabilitate pentru Turnul cu Ceas. Nu este prima oară când un astfel de studiu se face la turn, în ultimii ani existând cel puțin trei, expirate și fără finalitate.

   Ce face Primăria atunci când vrea să grebleze niște sume din buget, spunându-ne că, de fapt, e vorba de cazuri și proiecte importante, pe care, cel mai probabil, nu o să le vadă nimeni soluționate? Încheie contracte de consultanță juridică și face studii de fezabilitate cu firme agățate de căruța cu bani a comunității.

Haosul, stăpânul absolut al urbei 

   În ciuda notorietății sale, Sighișoara contemporană este o insulă părăsită în care s-a format o falie imensă între autoritățile locale și societatea civilă, între cei care trebuie să slujească interesele comunității și cei care le plătesc salariile, între cei care nu-și înțeleg rostul în administrație și cei care suferă de pe urma politicilor anarhice și de gașcă. Din păcate, în ultimii 25 de ani, tot ce am avut a fost un haos desprins parcă dintr-o lege a lui Murphy care spune că "Dacă ceva poate să meargă rău, administrația o va face întreit".

   În aceste condiții, înainte de a ne gândi la implementarea unor proiecte de anvergură în domeniul turismului, nu ar strica să venim cu un pachet de măsuri concrete care să implice colaborări instituționale și eforturi interconectate. Printre aceste măsuri ar trebui să se numere reevaluarea priorităților, organizarea bugetului pe adevăratele nevoi, reorganizarea aparatului administrativ, acces deosebit pe resursele umane existente și pe dezvoltarea infrastructurii. Fără a avea o viziune clară pe termen mediu și lung acest pachet de măsuri nu s-ar putea aplica, iar pentru o astfel de viziune ar fi nevoie de schimbarea garniturii politice locale, din care fac parte personaje arhicunoscute și aparent veșnice, cu competențe deja dovedite. Abia atunci vom putea rediscuta de marca “Perla Transilvaniei”.

Tudor Groza