ȘOSEAUA DE CENTURĂ, PROGRAMATĂ PENTRU 2022-2023

   Sighișoara este singurul oraș din România cu patrimoniu universal, tranzitat de o șosea europeană. Printre efectele negative generate de miile de vehicule care ne tranzitează zilnic orașul se numără deteriorarea spațiului urban, aglomerația, accidentele, poluarea fonică și contaminarea mediului înconjurător, care, luate la pachet, afectează sănătatea generală a comunității.

   Deunăzi, într-un interval de 24 de ore, pe acest segment de drum care măsoară aproximativ 5,5 kilometri, au avut loc trei accidente rutiere, dintre care două s-au soldat cu victime.

   Potrivit unui raport al Poliției Rutiere, între anii 2012 și 2015 au mai avut loc 24 de accidente rutiere, soldate cu 7 morți și 24 de răniți, ceea ce înseamnă o medie de un accident la fiecare două luni.

   În atare condiții se discută tot mai des de necesitatea unei șosele de centură care să preia în special traficul greu. Adevărul este că în anul 2011 Primăria a emis pentru Consiliul Județean Mureș avizul favorabil cu nr. 386, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar proiectului de “Realizare variantă de ocolire Sighișoara, în baza căruia instituția județeană a emis certificatul de urbanism cu nr. 9/26.10.2011.

   Compania Națională De Autostrăzi și Drumuri Naționale confirmă că a întocmit studiul de fezabilitate pentru construirea unei centuri ocolitoare în anul 2012. Documentația, care a mai cuprins studiile pentru variantele de ocolire a orașelor Făgăraș și Huedin, a fost întocmită de SC Halcrow România SRL, cu sediul în București. Valoarea studiului de fezabilitate pentru varianta de ocolire a Sighișoarei a fost de 910.062 lei, fără TVA.

   Un răspuns primit în anul 2013 de la fostul primar Ioan Dorin Dăneșan a revelat că proiectul de realizare a centurii ocolitoare nu este de competența Primăriei Sighișoara, ci de competența Companiei Naționale De Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, către care am fost direcționați să adresăm întrebările.

   Actualul primar, Ovidiu Mălăncrăvean, ne dă un răspuns aproape identic: Șoseaua de centură are regim de drum național și nu se situează în intravilanul Municipiului Sighișoara. Din acest considerent, intră în atribuțiile CNADNR, companie care a realizat și studiul de fezabilitate în anul 2010. Pentru informații referitoare la stadiul obiectivului șosea ocolitoare, vă rugăm să vă adresați titularului proiectului, CNADNR.

   După cum se vede în cele două răspunsuri autoritățile sighișorene, în calitate de reprezentante ale beneficiarului, nu s-au străduit să afle adevărul și să urmărească firul execuției proiectului, iar noul edil nu cunoaște nici măcar anul întocmirii studiului de fezabilitate. Deși e o chestiune de maxim interes local, am fost trimiși la plimbare.


Foto sursa Ministerul Transporturilor

   CNADNR, spartă de curând în Compania Naţională de Investiţii Rutiere și Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ne-a informat că proiectul ar fi trebuit finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în programul 2007-2013, însă nu a mai fost promovat, fiindcă nu a mai fost selectat pentru execuție.

   Interesant este că la vremea aceea în Consiliul local activau câțiva consilieri cu afaceri în alimentație publică și turism care au considerat că profiturile unităților pe care le controlează sunt strâns legate de traficul auto de pe șoseaua europeană.

Foto: trafic auto într-o zi obișnuită de toamnă

   În 14 septembrie 2016 Guvernul Cioloș a aprobat “Master Planul General de Transport al României, elaborat de către Ministerul Transporturilor, care are ca scop stabilirea principalelor direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru următorii 15 ani. În acest Master Plan proiectul de construire a centurii municipiului Sighișoara este avut în vedere în intervalul 2022-2023, cu finanțare prin același Fond European de Dezvoltare Regională, însă pentru programul 2021-2030. Actualul studiu de fezabilitate va fi revizuit în anul 2021, pentru a corespunde legislației și normelor tehnice în vigoare la momentul implementării proiectului”.

   Suntem pe finalul anului 2016. Avem un alt primar din partea aceluiași partid politic și din partea acelorași forțe oculte care și-au pus amprenta iremediabil pe evoluția orașului în ultimul sfert de veac. Pentru că problemele generale ale municipiului, printre care și traficul auto intens, continuă să ne frământe existența, implementarea proiectului privind construcția șoselei de centură va depinde în mod considerabil și de capacitatea șefului executivului local de a face lobby pe lângă autoritățile de la București.

Tudor Groza