ȘEFUL POLIȚIEI LOCALE RUPE TĂCEREA

in

Tags 

administratie

   În ultimele luni ziarul nostru a fost singurul care a semnalat și prezentat câteva probleme de ordin administrativ care au afectat imaginea Sighișoarei și au evidențiat lacunele din sistemul de organizare a urbei. Este vorba despre groapa de gunoi și stația de sortare, unde un copil de 9 ani și-a pierdut viața, desfășurarea Festivalului “Sighișoara Medievală, accesul auto în cetatea medievală, ordinea publică și situația cerșetoriei pe raza municipiului. Pentru toate derapajele care au avut loc în această perioadă s-a încercat, din zona anturajului primarului Ioan Dorin Dăneșan, găsirea unui țap ispășitor, în persoana șefului Poliției Locale Sighișoara, domnul Valeriu Bogdan. În căutarea unor posibile rezolvări la problemele semnalate și prezentate de noi, domnia sa a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări, care sperăm să facă puțină lumină în înțelegerea modului de funcționare a aparatului administrativ al Primăriei.

Rep: Cui se subordonează serviciul public de Poliție Locală?

V.B.: Din decembrie 2010 s-a trecut la Poliție Locală (din fosta Poliție Comunitară n.n.). Legea este 155/2010 și, conform acesteia, serviciul se subordonează direct primarului. Potrivit articolului 15 din Hotărârea de Guvern 1332/2010 (Regulamentul–cadru de organizare și funcționare a poliției locale, n.n.) șeful poliției locale își îndeplinește atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul primarului. Există o comisie de ordine publică, din care fac parte consilieri care, în ultimii 9 ani, s-a întrunit o singură dată, și-asta ca urmare a faptului că am intervenit eu la fiecare dintre ei ca să facem ceva pentru Poliția Locală. În loc să fie o discuție constructivă a fost aceeași chestie, scenă pentru rechizitoriu și abuzuri, în loc să dea soluții. Nu m-am mai implicat pentru că obligativitatea convocării revine altcuiva sau unei treimi dintre consilieri. Din această comisie fac parte primarul, secretarul, Poliția Locală, Poliția Națională și 3 consilieri.

Rep: Care este, în momentul de față, numărul de angajați?

V.B.: Pentru ordine publică sunt 9 și la rutier sunt 4. Pe parcursul unei luni sau a unei zile mă obligă să am o patrulă de schimb. Rar se întâmplă să am o a treia patrulă pe zi. De obicei, cum am avut și luna trecută, una în schimbul unu și una în schimbul doi. Atât. Fără schimbul trei. Ăștia doi oameni trebuie să asigure respectarea tuturor hotărârilor de Consiliu Local, respectarea aplicării lor, a legilor care sunt în vigoare, ordinea publică, plus transportul de valori, paza la școli și alte reclamații pe care le fac cetățenii zilnic.

Rep: Cum considerați acest efectiv?

V.B.: Insuficient. Am făcut niște adrese, solicitări, baze de calcul, pe care le-am trimis de la începutul funcționării Poliției Comunitare. După aceea, după transformarea ei, am mai trimis un rând în care am spus, din punctul meu de vedere, cam care ar fi necesarul pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine, de securitate, de siguranță pentru cetățean. S-a primit varianta oficială, prin prefect, efectivul maxim pe care poate să-l aibă orașul în funcție de numărul de locuitori. În momentul de față este prevăzut un număr de 31 de angajați, din care 4 sunt de altă specialitate: disciplină în construcții, activități comerciale, protecția mediului, evidența persoanei. Ceilalți sunt pentru asigurarea ordinii publice. Mai intră încă 6 pentru biroul administrativ. Am acum 3 paznici la polivalentă și în felul ăsta consider că se pierde din efectivul care trebuie să fie în stradă. Cu doi oameni nu pot să asigur un climat de siguranță. Mai mult, nu am nici ținute pentru ei, care expiră la 2 ani. Eu bugetul îl fac în fiecare an, într-un an cer ținută de vară, într-un an cer ținută de iarnă, dar nu ni s-au mai dat bani. Vara asta am mers cu ținută expirată. N-aveau cămăși, n-aveau tricouri.

Rep: În condițiile astea Poliția Locală poate fi eficientă?

V.B.: Nu poate asigura climatul care trebuie. Nu putem acoperi toate probleme care se întâlnesc la nivelul orașului. Eu am comparat serviciul cu alte localități: Târnăveni, Luduș și Târgu Mureș. Nu este suficient pentru asigurarea acestui climat. Mi s-a promis că o să treacă la angajări. Am trimis la Primărie bibliografia pentru 4 posturi: 3 la ordinea publică și unul la rutieră. Aș fi mulțumit și dacă-mi vine unul singur. Dar nu știu cine mai e interesat să vină la salariul minim pe economie. La mine, cu două, trei excepții, în special pentru cei veniți de sus în jos, cu alte salarii, au acum salariul minim pe economie, indiferent de vechime, indiferent de gradul profesional pe care-l au. Ori e debutant, ori e asistent, ori e principal, ori e superior, au salariile astea. Au fost perioade când au avut și sub salariul minim pe economie. Cine să vină, cu liceu, cu diplomă, că astea-s condițiile obligatorii, să ia un salariu de 6 milioane și un pic în mână, fără bonuri de masă, când la gogoșerie sau la covrigărie iau salarii mai mari? Vreau să fac comparație cu Mureșul, unde au câini, cai și mașini. În Acățari au un Duster și un Logan la 5 oameni. Noi avem o singură mașină pe care am primit-o la peste 300.000 de km. Tot din cauza salarizării a plecat foarte multă lume. Numai în ultimul an au plecat 5 persoane. La Târnăveni, care e tot municipiu, un agent ia în jur de 14 milioane. Nu știu cum se poate face în alte părți și la noi nu se poate. Li s-a tăiat și sporul de dispozitiv. Am fost acuzați de multe ori, am fost la procuratură, la DNA, am fost dați în judecată de unele persoane, dar procuratura a dat neînceperea urmăririi penale pentru că eram în timpul serviciului și nu am făcut abuzuri. Vă dați seama, când amendezi pe cineva nu-ți faci o imagine prea bună. Eu tot zic că jumătate din oraș ne urăște, iar cealaltă ne înjură. Toate răspunsurile pe care le-am primit le-am înaintat Consiliului Local dar ele nu au ajuns acolo nici în ziua de azi. Am rugat-o pe domnișoara secretar (Anca Fleșariu, n.n.) să le pună la dispoziția consilierilor dar s-au oprit la ea, la viceprimar și la primar.

Foto: Valeriu Bogdan, șeful Poliției Locale Sighișoara

Rep: Când s-au făcut ultima dată investiții în spațiul acesta? Cade tencuiala pe dumneavoastră.

V.B.: Numai la înființare, în 2011. Știu că nu se mai dorește pentru că e revendicat. Cam tot ce vedeți pe-aici, în afară de perdele, calculatoare și vopseaua de pe pereți ne aparțin, sunt ale noastre. Xeroxul, faxul, mobila, covorul, scaunul, mocheta, centrala telefonică, tot ce se vede e adus de-acasă. Programul de evidență și gestionare a sancțiunilor l-am făcut eu. Acum un an de zile a venit din Baia Mare să-mi propună să-mi dea ei un program cu 2000 de euro/an, să le plătesc. L-am făcut eu singur. Rampa de semnalizare de la mașină tot eu am făcut rost de ea. La vremea respectivă costa 2000 de euro și ni s-a spus că nu sunt bani. Acum a ajuns între 2000 și 3000 de lei, depinde de model.

Rep: După tot ce ne-ați spus, cum analizați relația profesională dintre dumneavoastră, Executiv și primarul Ioan Dorin Dăneșan?

V.B.: Un pic mai rece. Este o relație profesională mai rece și tensionată. Când mă duc la ședințele de Consiliu parcă mă duc la Procuratură, la Tribunal, așa am impresia. Eu am văzut că se caută culpabilizarea mea profesională din anumite motive. Dacă se dorește plecarea mea să o facă pe cale legală. Sunt comisii de disciplină, eu am căile mele de atac, ei au dovezile lor. Parcă sunt pus în poziția elevului care nu știe carte și vine domn profesor și mă ia la întrebări. Am făcut 25 de ani de carieră militară și n-am trădat, n-am furat, n-am mințit pe nimeni. Am fost vertical și nu permit nimănui să mă înjosească, să mă ofenseze și să mă amenințe. La festival am fost sunat de Alina Aldea (purtător de cuvânt al Primăriei/consilier al primarului condamnat, n.n.) ca să intervin în Cetate, ca să ridic teresele, și i-am spus că nu am competențe acolo. Mi-a zis “O să-ți pară rău”. Nu știu în ce calitate îmi dă dispoziții și mă jignește.

Rep: Sunt câteva chestiuni care au legătură cu ultimele evenimente petrecute în Sighișoara. Prima chestiune se referă la groapa de gunoi, stația de sortare și moartea copilului de 9 ani. La momentul respectiv am discutat cu Poliția Târgu Mureș și Inspectoratul Teritorial de Muncă Târgu Mureș, care ne-au spus că în zona respectivă nu există pază. Cine are competențe acolo?

V.B.:  Eu cred că paza trebuie făcută de firma care administrează (Schuster Ecosal și Ecoserv, n.n.). Ei răspund de ce se întâmplă în zona respectivă. În funcție de natura problemelor, dacă nu pot asigura paza, trebuie să ceară ajutorul structurii care se ocupă cu așa ceva. Și noi am fost în nenumărate rânduri și, cu ajutorul poliției naționale, i-am scos afară (pe cei care colectează deșeurile, n.n). Dar, din punctul meu de vedere, obligația asigurării pazei îi revine administratorului. Ultima oară când am fost acolo să-i dăm afară aveau inclusiv porci.

Rep: Ce s-a întâmplat cu accesul auto în cetate pe perioada festivalului medieval? Foarte mulți s-au plâns de prezența mașinilor care circularu nestingherite.

V.B.: La fel ca la ProEtnica, sunt anumite restricții, într-adevăr, care se respectă sau nu. Sunt și câteva excepții. Așa cum discutam și cu comandantul de la jandarmi când sunt excepții deja apar probleme care sunt discutabile și devin subiective. Conform regulamentului se spune: se permite accesul pentru aprovizionare până la ora 10, cum am stabilit noi în comandament. Au început să vină tot felul de inși care spuneau că-s actori, că-s cu recuzita, că nu știu ce. Haideți sus.

Rep.: Probabil e o mare greșeală că în cetate se țin toate evenimentele. Dacă nu s-ar mai organiza acolo am rezolva în mare măsură problema accesului auto. Având în vedere că în cetate sunt 20 de unități de cazare, care însumează câteva sute de camere, traficul auto este încurajat, iar interesul întreprinzătorilor primează. Mulți dintre hotelieri nu le spun turiștilor că există un regulament care prevede un termen de 20 de minute pentru accesul auto între ziduri, timp în care turiștii își pot descărca bagajele. Ulterior ei trebuie să-și lase autoturismele la baza cetății, în parcarea amenajată. Cu acest regulament în vigoare, în timpul desfășurării Festivalului ProEtnica, după ora prânzului turiștilor li s-a interzis accesul auto. Ciudat este faptul că anumite persoane, inclusiv patronii, unii dintre ei având două sau chiar trei autoturisme, nu erau afectați de această măsură care se aplică arbitrar.

V.B.: E și situația următoare. Ei urcă și nu are cine să-i controleze. Noi nu mai aveam efective. Pe timpul nopții n-am putut efectua deloc paza. Au intrat și nu au mai plecat. Din punctul meu de vedere acolo ar trebui pusă firmă de pază, eventual non-stop, iar noi să ne vedem de treaba noastră, de ordine publică și siguranța cetățeanului. Asta mi se pare mai important decât orice.

Rep: Dacă tot ați amintit de siguranța cetățeanului avem o mare problemă pe care am semnalat-o de câteva ori în presă. Este vorba de cerșetorie.

V.B.: Aveți dreptate. Aici e mult de vorbit dar haideți să o facem sistematic. În primul rând legal am să vă zic și după aia o să vorbesc de partea practică și de cea reală a lucrurilor. Legal, când sunt cerșetori, conform legii, agentul constată și în funcție de vârstă poate să sancționeze sau nu. Minorii nu pot fi sancționați. Dacă sunt minori îi predăm la biroul de asistență socială. Le-am întocmit o situație cu toate datele de identificare (nume, prenume, vârstă, adresă și poze inclusiv). Legea nu îmi permite să fac mai multe. (ne întinde spre analiză un dosar plin cu fotografii și descrieri în care recunoaștem foarte multe fețe de cerșetori, n.n.). Fenomenul este complex și nu poate fi rezolvat numai prin sancțiuni. Aici trebuie să intervină și asistența socială, politicul, planificarea familială. Ca o observație, majoritatea cerșetorilor sunt din Vânători și Albești. Mai sunt de pe Parângului. Cam atât. Nu sunt din Daneș, din Apold. Din alte părți nu vin. Am trimis, în 2006-2007, scrisori către toți șefii de post din zonă, să nu-i mai lase să urce-n trenuri. Așa a rămas. Eu îi găsesc în tren, în autobuze, vin pe jos sau cu căruțele.

Rep: Se zvonește prin oraș cum că unii consilieri și membri ai Executivului ar dori desființarea acestui serviciu și înlocuirea lui cu unul privat, prin externalizare. Legal se poate face așa ceva?

V.B.: Am auzit și eu acest zvon. Nicio firmă privată nu poate prelua atribuțiile noastre, nu poate aplica sancțiuni și contravenții. Asta poate s-o facă doar o autoritate de stat. Noi suntem investiți cu acest exercițiu al autorității statului. Conform legislației o firmă privată nu poate face decât pază. Oricum paza trebuie făcută cu poliția locală. Numărul de angajați îl stabilește Consiliul Local în funcție de necesitățile locale. Trebuie doar să angajezi, să o dotezi și să încadrezi oamenii în funcție de nevoi. Am ridicat de foarte multe ori problema, dar m-am lovit de un zid. Deci, cât timp ai o astfel de structură care poate îndeplini asta pentru ce să externalizezi?

Tudor Groza