IMPRESII LA CALD PE SUBIECTUL MUTĂRII MATERNITĂȚII

   Am participat, în 8 februarie, la dezbaterea privind mutarea secției de obstetrică-ginecologie în imobilul situat pe strada Morii, în care a funcționat policlinica. Am făcut-o crezând că discuțiile vor fi constructive și cu rezultate precise, însă m-am înșelat. După aproape 3 ore în care cele două tabere s-au încleștat în opinii pro și contra am plecat cu creierii prăjiți, reproșându-mi că ar fi trebuit să-mi folosesc timpul făcând ceva util, de exemplu ascultând cum cresc ghioceii. Experiența ultimilor ani îmi șoptește că toate proiectele de anvergură au fost promovate pe final de mandat politic, în scop pur electoral. Exemple concrete sunt parafarea contractului cu SC Schuster Ecosal SRL (operatorul de salubritate) și înființarea SC Ecoserv Sig SRL (societatea aflată în subordinea Consiliului Local).

   Prima tabără, cea care susținea proiectul supus dezbaterii, era compusă din viceprimar, managerul spitalului municipal și câțiva medici aduși să gâdile audiența la sentiment. Ba că populația locală a îmbătrânit, ba că numărul nașterilor a scăzut, ba că medicii s-au teleportat în alte zări, ba că risc seismic, ba că nu sunt bani pentru un corp nou.

   Cea de a doua tabără, care reprezenta societatea civilă, a făcut apel insistent la rațiune, punctând pe ridicarea unui corp nou de clădire în curtea spitalului municipal. Dacă populația locală a îmbătrânit înseamnă că avem o problemă cu tinerii care migrează masiv din pricina unui sistem administrativ defect și a unui sistem de sănătate impropriu. Nici nu e de mirare că numărul nașterilor în Sighișoara și împrejurimi scade, mamele alegând să nască fie în Târgu Mureș, fie în clinici private, unde asistența este mai bună, acordată de neonatolog și anestezist ce nu face naveta.

   Pertinente și foarte bine argumentate au fost intervențiile doctorilor George Rolea și Alexandru Goța, a avocatului Bogdan Burghelea, a arhitectului sighișorean Robert Farczadi, dar și cea a consilierului local Iulian Sîrbu, prezent la dezbatere alături de alți consilieri din actuala legislatură.  


Foto: consilierul local Iulian Sîrbu

   Între cele două tabere am descoperit un arhitect (Ioan Velicu, fostul arhitect-șef al orașului și beneficiarul studiului de fezabilitate) care și-a prezentat proiectul într-un mod absolut neconvingător, bolborosind date tehnice asupra unor planșe miniaturale frumos colorate, fără a oferi o a doua variantă sau fără a oferi detalii despre costurile necesare ridicării unui corp nou. Nici despre actuala clădire a maternității, care ar rămâne goală după mutarea secției de obstetrică-ginecologie, nu s-a spus nimic, autoritățile locale neavând un plan pentru ea.

Foto: Ioan Velicu și planșele sale fantasmagorice

   Am descoperit și un viceprimar extrem de agitat și amnezic, care arunca vina pentru haosul din Sighișoara pe vechea moștenire. Teribil aș zice, având în vedere că se află la al 3-lea mandat de consilier local și ar fi trebuit să cunoască cel mai bine problemele comunității, în special acelea ale spitalului municipal, care nu sunt de ieri sau de azi. Îi aduc aminte că moștenirea grea i se datorează și lui.

   Dacă în varianta propusă consilierilor locali s-au estimat costuri de 3.3 milioane de lei, în dezbatere costurile s-au dublat. O eventuală aprobare a acestui proiect și neidentificarea sursei de finanțare până în luna octombrie a acestui an ar însemna blocarea lui pentru următorii 5 ani. În plus, actuala clădire a policlinicii ar putea prezenta și ea probleme de funcționare în următoarea perioadă, ceea ce înseamnă că măsura ar putea fi temporară, zadarnică și costisitoare.

   M-a mirat și m-a deranjat absența directorului economic din Primăria Sighișoara, Emil Oltean, care nu a binevoit să participe la această dezbatere deși are calitatea de membru în consiliul de administrație al spitalului. Mi-am dorit să mă uit în ochii lui de cel mai bine plătit funcționar al instituției și să-l întreb de unde va scoate până în luna octombrie 1.5 milioane de euro pentru acest proiect, în condițiile în care bugetul local pe anul în curs are un deficit de 20 de milioane de lei? Efortul bugetar este mult prea mare pentru această așa-zisă investiție, fondurile fiind gândite deja pe alte necesități (salarii, bonusuri, Ecoserv și zeci de studii de fezabilitate), într-o formă în care cheltuielile sunt mai mari decât încasările. Ciuciu fonduri europene, ciuciu credite bancare (deja suntem îndatorați la bănci) și ciuciu fonduri guvernamentale! S-a instalat delirul.

Foto: Aurelia Mașca (managerul spitalului municipal) și Ionel Gavrilă (viceprimarul municipiului)

   Mi-aș mai fi dorit să o întreb și pe doamna doctor pediatru Aurelia Mașca, managerul spitalului, de ce nu s-a îmbunătățit calitatea actului medical în maternitate și nu numai acolo dacă în ultimii 2 ani spitalul a înregistrat excedent bugetar? N-am făcut-o pentru că discuțiile au căzut în derizoriu, iar intervențiile sale dese și stridente, pe chestiuni pur tehnice, m-au vlăguit. Totuși, întreb acum: Cum e posibil să rămână bani necheltuiți știind că nu există suficient personal angajat, că nu există condiții demne de secol 21 și că actul medical lasă de dorit?

   Eu, cetățeanul X, în calitate de finanțator al acestor proiecte mărețe (chiar și politicianiste) și de beneficiar al serviciilor medicale (chiar și nesatisfăcătoare) am tot dreptul să cer socoteală celor puși să administreze orașul și să-mi îmbunătățească traiul. Nu știu ce se va face cu acest excedent bugetar, care la primă vedere ar putea părea rezultatul unui management performant, dar știu că salariul său lunar, conform declarațiilor de avere, a crescut în această perioadă cu aproape 13 procente. Cu sau fără stimulente, se vede că performanța de a rămâne cu bani necheltuiți se răsplătește.

   În concluzie, după cum văd eu situația, în acest an electoral care coincide cu finalul de mandat al managerului spitalului, se invocă necesitatea mutării unei secții spitalicești importante dintr-o clădire istorică într-o clădire insalubră cu vreo 40 de ani mai tânără. N-avem plan de viitor, n-avem o strategie pentru creșterea natalității, pentru frânarea migrației populației locale sau pentru stoparea pauperizării locuitorilor, n-avem plan pentru clădirea ridicată la începutul secolului XX, nu ni se garantează acordarea unei mai bune asistențe la nașterea copiilor noștri sau la alte servicii medicale, nu dispunem de timpul fizic pentru a demara un astfel de proiect de anvergură, dar ni se spune că e musai să o mutăm, chiar și ca un compromis de moment, pentru că bau-bau.

   Alte informații despre acest subiect puteți citi aici și aici.

Tudor Groza