EURODEPUTATUL MIRCEA DIACONU, INVITAT LA O DEZBATERE PE PROBLEME DE PATRIMONIU

in

Tags 

cultura

   Luni, 26 februarie 2018, cu începere de la ora 13:00, în Sala Festivă a Primăriei, va avea loc o dezbatere publică pe probleme de patrimoniu, la care vor participa reprezentanți ai municipalității și eurodeputatul Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European. Subiectul discuțiilor este “Necesitatea reabilitării zidului de incintă al cetății medievale Sighișoara și identificarea unor surse de finanțare în vederea executării urgente a lucrărilor de reabilitare. La dezbatere sunt invitați societatea civilă, presa, asociațiile și fundațiile legal constituite având ca domeniu de activitate protecția monumentelor istorice.

   Eurodeputatul Mircea Diaconu a mai fost prezent la Sighișoara și cu alte ocazii, declarându-și sprijinul și dragostea pentru orașul nostru. Dacă până acum Primăria nu a găsit soluții la problemele prezentate, sperăm ca după această nouă dezbatere proiectul de reabilitare să aibă în vedere tot centrul istoric al orașului, ca parte a patrimoniului mondial UNESCO, și nu doar câteva tronsoane de zid medieval.

JOSEPH HALTRICH, SIGHIȘOREANUL ALE CĂRUI BASME AU CUCERIT EUROPA ȘI SUA, RĂMAS NECUNOSCUT ÎN ROMÂNIA

in

   Colecţionar de basme germane din Epoca Romantică, sighişoreanul Joseph Haltrich, care a purtat o intensă corespondenţă cu Fraţii Grimm, Jacob şi Wilhelm Grimm, a reuşit să cucerească Europa şi SUA cu colecţiile sale, însă a rămas un necunoscut în România.

   Joseph Haltrich (foto sursa Wikimedia), pedagog, filolog, preot şi etnograf, este una dintre cele mai mari personalităţi ale Sighişoarei, dar şi ale întregii Românii, s-a născut la Reghin, în 22 iulie 1822 şi a decedat în 17 mai 1886, la Sighişoara, fiind îngropat în satul Şaeş, comuna Apold.

   "Fiind un elev foarte bun, din 1836 Joseph Haltrich devine elev al Gimnaziului Evanghelic din Sighişoara, unde absolvă în 1845. În 1845-1847 urmează Facultatea de Filologie din Leipzig, împreună cu alţi doi colegi din Sighişoara, Friedrich Schuster şi Friedrich Müller, acesta din urmă va deveni ulterior episcop al Bisericii Evanghelice din Transilvania. Majoritatea absolvenţilor saşi veneau înapoi cu două specializări, teologie şi filologie, activau ca profesori şi, la finalul carierei, deveneau preoţi. După terminarea studiilor la Leipzig timp de un an, Joseph Haltrich va face vizite de studiu în Germania unde va audia cursuri ale fraţilor Grimm. Aceste cursuri îi vor influenţa activitatea ulterioară, în sensul că la reîntoarcerea în Transilvania, împreună cu ceilalţi doi colegi ai lui au decis să se ocupe de studierea folclorului săsesc. Era şi o epocă în care sub influenţa curentului romantic, erau valorizate tradiţiile populare şi cele ale Evului Mediu. Cei trei îşi vor împărţi foarte clar activităţile, Joseph Haltrich se va ocupa de basmele populare, Müller de legende, Schuster, de ghicitori, zicători şi alte obiceiuri populare", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.

   La întoarcere, Joseph Haltrich va deveni profesor la şcoala pe care a absolvit-o, la Sighişoara, între 1848-1872, iar între 1869-1872 va deveni şi rector (funcţie similară acum cu cea de director) al Gimnaziului Evanghelic, actuala şcoală germană care îi poartă numele. Acesta va continua aici reforma învăţământului, începută de predecesorul său şi va fi primul de pe teritoriul României care va introduce studiul gimnasticii ca materie şcolară, sub influenţa sistemului german de educaţie.

   "Lângă Liceul din Deal exista un turn al aurarilor, distrus de un fulger, care era o ruină şi din piatra acestui turn acesta va construi prima sală de sport de pe teritoriul actual al României, clădirea există şi astăzi, şi, în urma creşterii numărului de elevi, în perioada interbelică a fost transformată în capelă mortuară pentru cimitirul din deal. În 1872 va deveni preot al comunităţi evanghelice din Şaeş şi, în 17 mai 1886, va muri. Se pare că a avut o boală de plămâni. A fost îngropat la Şaeş. Ulterior, în 1972 Liceul German din Deal îi va purta numele Joseph Haltrich", a spus Teşculă.

   Primele lucrări ale lui Joseph Haltrich au fost inspirate şi au purtat amprenta Fraţilor Grimm. În anul 1854, Joseph Haltrich a publicat la Berlin o culegere intitulată "Basme populare germane din Ţara Săsească", după care au urmat alte şase volume ce au pus în valoare bogăţia culturală şi frumuseţea Transilvaniei.

   "Prima ediţie a culegerii 'Basme populare germane din Ţara Săsească' a fost publicată sub îndrumarea Fraţilor Grimm. Această culegere a fost reeditată de mai multe ori, dar, din păcate, foarte puţine dintre basmele sale au fost traduse în limba română. O altă lucrare interesantă este una antropologică 'Despre caracteristile ţiganilor' în care prezenta cum este percepută această populaţie de către saşi, într-o notă idilică, care descrie comunitatea romă ca fiind una exotică, care are o anumită pasiune pentru muzică, care stă la marginea satelor, se ocupă cu mici meşteşuguri, trăiesc viaţa diferit, nu pun preţ pe îmbrăcăminte, însă trăiesc mai intens decât alte comunităţi. De asemenea, în acest studiu, Haltrich inserează multe percepţii pe care populaţia germană le avea faţă de această comunitate", a precizat directorul muzeului din Sighişoara.

   Nefiind cunoscut foarte mult în România, editurile nu au fost preocupate, decât în foarte mică măsură, de traducerea basmelor lui Joseph Haltrich, considerate de specialiştii din Germania şi SUA ca fiind extrem de valoroase.

   "Merită să fie traduse şi într-o ediţie românească, pentru că are nu doar aspecte de basme populare, ci şi anumite aspecte legate de antropologie şi etnologie, modul în care erau percepute celelalte comunităţi. Sunt lucrări în străinătate care i-au analizat scrierile, care spun că Fraţii Grimm i-au cosmetizat mult basmele, dar erau foarte interesaţi de ceea ce a cules Haltrich, întrucât considerau că aceste basme erau mai germane decât cele din Germania. Nu erau alterate de modernitate sau de influenţe franţuzeşti. În aceste cărţi erau vechi tradiţii pe care le-au adus saşii în Transilvania, care au rămas originale, nealterate. Fraţii Grimm au ţinut cont şi de influenţele pe care celelalte comunităţi din Transilvania le-au avut asupra basmelor populare săseşti. Există studii în SUA în care se analizează rolul lui Haltrich pe care l-a avut în această mişcare de culegere a basmelor populare în întreaga Europă. E mai popular în Germania şi în SUA. În România e cunoscut doar în judeţul Mureş, dar şi aici destul de puţin, este cunoscut de germanişti şi de etnologi. În rest publicul larg nu l-a cunoscut", a spus Nicolae Teşculă.

   O altă lucrare a lui Joseph Haltrich - "Istoria Reghinului în ultimul secol" se ocupă de studiul oraşului natal, iar "Schiţa cultural-istorică a Sighişoarei" este o carte de memorialistică deosebit de valoroasă.

   "Când a scris 'Schiţa cultural-istorică a Sighişoarei', Joseph Haltrich a avut o dispută cu Müller, care a scris o istorie a Sighişoarei. Această carte este însă una memorialistică, în ea se consemnează cum era Sighişoara în perioada vieţii sale, apariţia modernismului - construirea primelor trotuare, pietruirea străzilor, cum era îmbrăcămintea, coafura, cum petreceau sighişorenii timpul liber. Mai există un jurnal nepublicat al lui Joseph Haltrich, cronica activităţii sale ca preot la Şaeş, în care descria aspecte despre viaţa comunităţii pe care o păstorea. În mod deosebit, face şi caracterizări asupra vremii - într-un anumit an a fost o vreme mai ploioasă, în alţi ani a fost secetă şi nu s-au făcut cartofii, apoi asupra celor din comitetul bisericesc, unul e mai zgârcit, altul are înclinaţii pentru băutură. Este un jurnal despre viaţa satului şi a oamenilor. Jurnalul era predat preoţilor care urmau, nu era dat comunităţii, ci era pentru noul preot care astfel avea posibilitatea să cunoască comunitatea", a mai spus directorul Muzeului de istorie din Sighişoara.

   Scrisorile din corespondenţa cu Fraţii Grimm s-au păstrat în arhive, corespondenţă ce era destul de simplă, iar cei care au studiat plicurile au constatat că Fraţii Grimm scriau la destinatar doar Joseph Haltrich, Sighişoara, Transilvania, acestea ajungând la destinaţie.

   "Toată viaţa a corespondat pe aceste aspecte legate de basmele populare. Era un obicei al liceelor germane de a coresponda cu mediul academic din Germania. Profesorul Carl Goos, colegul lui Haltrich, coresponda de exemplu cu Theodor Mommsen, cel care a scris Istoria Romană, care şi astăzi rămâne o lucrare fundamentală pentru cunoaşterea Imperiului Roman şi a Republicii Romane. Cei doi corespondau pe tema prezenţei romanilor în Transilvania", a afirmat Nicolae Teşculă.

   Specialiştii care i-au analizat opera susţin că basmul "Copacul minune" este una din cele mai frumoase şi mai profunde poveşti publicate de către Joseph Haltrich, care prezintă experienţa omului sărman care ajunge în faţa unui arbore imens, urcă pe ramurile sale până când întâlneşte trei palate maiestuoase şi se scaldă în cele trei râuri de aramă, argint şi aur.

   În alte basme, Joseph Haltrich prezintă modul în care au apărut dansurile populare bărbăteşti - româneşti, maghiare, germane şi ţigăneşti - şi de ce românii şi ungurii bat carâmbul cizmei în Transilvania, iar germanii nu.

   Joseph Haltrich descrie cum un român, un maghiar, un german şi un ţigan stăteau în jurul unui foc. La un moment dat, jucându-se cu o bâtă cu tăciunii încinşi, ţiganul împrăştie cărbunii. Atunci a început să bată din picioare repede, repede. Un cărbune încins a sărit atunci în cizma românului, care a început să bată carâmbul cu putere, iar de aici, acelaşi tăciune a sărit la ungur, care, de asemenea, a început să îşi lovească cizma. Ajuns lângă sas, cărbunele s-a stins şi din acest motiv saşii nu au obiceiul de a-şi lovi cizmele în timpul dansului popular.

Sursa: Agerpres

20 DE MILIOANE DE LEI PENTRU REABILITAREA STAȚIUNII OCNA SIBIULUI

in

   Proiectul ”Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului” a fost depus de către Consiliul Județean Sibiu și Primăria Ocna Sibiului, în parteneriat, și este concentrat pe două obiective principale: reabilitarea infrastructurii rutiere pe mai mult de 3,1 km, realizarea unei parcări în suprafață de peste 5500 mp, precum și realizarea de amenajări specifice activităților de agrement pe o suprafață de peste 38.000 mp. Bugetul cererii de finanțare pentru această inițiativă, prevede o valoare totală de peste 19,6 milioane lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de peste 19,2 milioane lei, respectiv circa 4,26 milioane euro, la care se adaugă contribuția beneficiarului.

   ”Pe baza studiilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia necesității dezvoltării stațiunii și promovării ei în circuitul turistic balneoclimatic național și internațional. Ocna Sibiului este căutată anual de mii și mii de bolnavi, sau de simpli turiști, care doresc să se trateze cu apele ei, ori să se bucure de cadrul natural, unde este așezată, de posibilitățile de agrement pe care le oferim. De aceea am inițiat acest proiect, pentru că infrastructura de drumuri din stațiune trebuie reabilitată și ne-am propus nu doar modernizarea lor, și a unei parcări în suprafață de peste jumătate de hectar, dar și amenajarea unei zone de agrement și sport, a unui parc în zona lacului ”Pânzelor”, la “Lacul fără fund” și la “Lacul Verde”, în timp ce în zona ANL vom amenaja un modern teren de joacă”, a declarat domnul primar George-Claudiu Predescu.

   Dezvoltarea așezării este legată de exploatarea sării. Sarea de la Ocna Sibiului era extrasă încă din vremea dacilor. În secolele XV-XVI, salina din Ocna Sibiului era considerată ca una dintre cele mai importante din Transilvania. Cu timpul, în locul salinelor părăsite s-au format lacuri a căror apă prezintă o concentrație mare de săruri. Efectul terapeutic al acestor ape a fost cunoscut dinainte de evul mediu, printre primele dovezi scrise fiind și cazul unui ambasador al lui Rudolf al II-lea, acreditat pe lângă Mihai Viteazul, care, în 1598, a facut băi la Ocna Sibiului, în urma cărora s-a simțit foarte bine.

   În calitate de Președinte al Consiliului Județean Sibiu, vorbind despre acest proiect, doamna Daniela Câmpean a precizat: ”Obiectivele noastre de dezvoltare se concentrează pe valorificarea optimă a potențialului fiecărei zone a județului Sibiu. În acest parteneriat cu edilii din Ocna Sibiului am dezvoltat o cerere de finanțare care credem că este importantă pentru fiecare sibian, și nu numai, pentru echipa noastră tehnică fiind chiar un ”proiect de suflet”. Se vor reabilita nouă străzi și investim în dezvoltarea dotărilor din structurile turistice de agrement, pentru a crește activitatea turistică, încă relativ redusă în raport cu posibilitățile. Județul nostru a avut peste 900.000 de înnoptări anul trecut, în creștere cu peste 23% față de anul 2015 și mai mult decât dublu față de anul 2010. Acest lucru ne conferă încrederea că înaintăm pe drumul cel bun pentru dezvoltare, inclusiv pentru crearea mediului propice pentru atragerea de noi afaceri în zonă, în beneficiul tuturor locuitorilor județului”, a completat doamna Câmpean.


   Ca indicatori de realizare, inițiatorii proiectului au estimat că infrastructura rutieră se va îmbunătăți pe o lungime de 3.106 ml, respectiv peste 56.500 mp, vor fi amenajați aproape 19.300 mp de spații din zona obiectivelor turistice naturale, iar suprafața infrastructurii disponibile pentru recreere/agrement după finalizarea proiectului va fi de peste 38.700 mp. Astfel, întreaga localitate va putea atrage un număr mult mai mare de turiști, față de cei circa 8.000 care au fost înregistrați în anul 2017.

    ”Județul Sibiu  a înregistrat o creștere spectaculoasă a fluxului turistic în ultimii ani, atât în ce privește numărul de turiști cazați, de 563.000 în 2017, respectiv de peste 3,4 ori mai mulți decât în 2010, cât și la numărul de înnoptări. Capacitatea de cazare existentă a crescut în aceeași perioadă (2010-2017) de 1,7 ori, ajungând la aproape 11.000 locuri în 2017. Acum am semnat cel de-al treilea proiect pe această prioritate de investiții la nivel regional, ridicând astfel valoarea sumelor atrase la mai mult de 45 milioane lei, respectiv circa 85%, din suma alocată la nivel regional. În Stațiunea Ocna Sibiului, au mai fost finanțate obiective privind structurile de agrement, iar acum edilii doresc să ofere noi posibilități de petrecere a timpului liber, localnicilor și turiștilor. Aș dori să subliniez interesul autorităților publice locale de a investi și de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea turismului, ramură economică prin care Regiunea Centru a depășit zone mult mai cunoscute din țară”, a declarat, la semnarea contractului de finanțare, domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Sursa: ADR Centru

CETATEA SE SURPĂ, PRIMĂRIA SE SCARPINĂ

in

Tags 

100% Local

   Marcarea unui an de la demisia lui Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean a culminat cu prăbușirea unei porțiuni din zidul ce leagă turnul croitorilor de turnul cizmarilor. Despre riscul de surpare a terenului se știa încă din a doua jumătate a secolului 19, însă, după cum se vede, autoritățile nu au luat nicio măsură concretă în privința consolidării și conservării fortificațiilor medievale.

   Mai mult, includerea centrului istoric pe lista patrimoniului mondial a fost condiționată de refacerea porțiunii din zidul ce leagă turnul măcelarilor de turnul frânghierilor, porțiune prăbușită în anul 1998. Chestiunea a fost confirmată de Dr. Christoph Machat, într-un interviu acordat ziarului nostru: Nici administrația locală – reprezentată prin semnătura primarului pe documentul de înscriere - nici Guvernul României – ca semnatar al convenției UNESCO, reprezentat prin Ministerul Culturii – nu și-au îndeplinit obligațiile rezultate din includerea orașului pe listă. (Sursa aici)

   Iată că au trecut 20 de ani de atunci, iar cei cinci primari ai Sighișoarei (dintre care doi au fost interimari), în calitate de vrednici urmași ai comuniștilor și ai neamului românesc mândru aici pe veci stăpân, nu au nicio scuză pentru acest eșec lamentabil, fiind direct răspunzători de pângărirea unui mileniu de istorie și de soarta orașului pe care-l administrează.

   Deși trăim vremuri pașnice, cetatea medievală este asediată acum din interior tocmai de către cei care ar trebui să o apere de primejdiile celor din exterior. Într-un miserupism desăvârșit și într-o batjocură permanentă la adresa identității multiculturale locale, vechiul centru administrativ și militar al burgului se dezintegrează bucată cu bucată.

Foto: Porțiunea de zid prăbușită în 1998

Vinovați: apa infiltrată și legea achizițiilor

   Purtătorii de palabre ai Primăriei au sărit rapid cu un comunicat cinic, lipsit de regrete, prin care ne-au explicat tehnic contextul prăbușirii zidului și cine urmează să ne salveze de prostia crâncenă de care am dat și de care continuăm să dăm dovadă. Ulterior, la televizor, consilierul principal din cadrul Compartimentului UNESCO al Primăriei, Ioan Fedor Pascu, a dat vina pe apa infiltrată, iar arhitecta-șefă, Adina Popescu, a dat vina pe legea achizițiilor publice. Într-un final, după ce știrea a făcut înconjurul României, țap ispășitor a fost găsit Institutul Național al Patrimoniului.

   Entitatea se află în subordinea Ministerului Culturii și gestionează Proiectul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR), un program finanțat de la bugetul național, adresat monumentelor ce necesită intervenție imediată.

   Ideea programului a aparținut guvernului Cioloș, dar pentru că “angajamentele cuprinse în program se stabilesc la nivelul creditelor bugetare aprobate, guvernul Dragnea a suspendat finanțarea.

Așteptând pomeni din ceruri 

   Ovidiu Mălăncrăvean a anunțat că Primăria a depus în cadrul PNR, pe finalul lui 2016, un proiect pentru reabilitarea unor porțiuni din zidul medieval. Nu se cunosc detalii, deoarece nu există o hotărâre a Consiliului local care să mandateze Primăria în acest sens.

   Se știe însă că abia în 27.02.2017 Consiliul local a hotărât încheierea unui protocol de colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, în vederea pregătirii și realizării de acțiuni comune în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil, mobil și imaterial al municipiului Sighișoara, pentru asigurarea unor intervenții de calitate asupra fondului construit și în zona sa de protecție, pentru monitorizarea stării de conservare a centrului istoric.

   Șeful Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, declara la începutul programului: “Vor fi finanţate monumentele grav deteriorate şi care altfel nu ar putea fi salvate. Sumele disponibile nu sunt mari, de aceea criteriile de selecţie vor fi stricte şi obiective”. (Sursa aici)

   Cu alte cuvinte, s-ar putea să așteptăm degeaba, ca după Fata Morgana.

Îngrijirea monumentelor, sarcina autorităților locale 

   Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, spune că “paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin proprietarilor. În cazul nostru, proprietar este municipiul, reprezentat de Primărie și Consiliul local. Căutarea vinovaților altundeva este de-a dreptul absurdă, iar neasumarea răspunderii este de-a dreptul ridicolă.

   Un alt articol din această lege spune că “Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică și de amenajare a teritoriului, la nivel național și local.”  Pe aceste considerente dezvoltarea Sighișoarei ar fi trebuit și ar trebui să aibă o legătură strânsă cu protecția monumentelor istorice, legătură care, evident, lipsește.

   Reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului ne-au declarat că Primăria Municipiului Sighișoara, în calitate de beneficiar al monumentului istoric, are sarcina de a elabora documentațiile pentru intervențiile de urgență în zonele susceptibile de degradare, deci o intervenție imediată a INP, presupunând că ar exista finanțare de la bugetul de stat, s-ar putea să nu devină certitudine.

   Deși cetatea se dezintegrează, Primăria a depus acest proiect doar pentru anumite porțiuni din zidurile medievale. Restaurarea celorlalte părți ale cetății sau chiar a cetății în totalitatea ei rămâne la voia sorții și a pesediștilor locali, care ar putea refolosi această momeală borșită în următoarea campanie electorală.

Foto sursa Facebook: porțiunea de zid din spatele Bisericii Romano-Catolice

Bugetul local, tot mai sărac

   Știm deja că Sighișoara este pauperă, și nu pentru că n-ar avea resurse, ci pur și simplu pentru că, începând din anul 2000, Primăria trăiește într-un univers paralel, unde nu se scriu proiecte de finanțare, unde nu se caută soluții, unde nu se inovează, unde ziua trece și leafa vine, unde primarii sunt preocupați de problemele personale cu justiția și unde angajați din aparatul propriu au superputeri și supersalarii. Din acest motiv bugetul local discreționar nu poate suporta mai mult decât veniturile acestora, întreținerea Ecoserv, subvenționarea ATT și decontarea unor lucrări de proastă calitate. Fără alte surse de finanțare și cu o serie de diriguitori semianalfabeți în probleme edilitare, pauperizarea orașului va fi din ce în ce mai violentă, până la faliment, iar peisajul din ce în ce mai dezolant, până la disoluție.

   În fața vidului și a impotenței singura lor soluție a fost și este să aștepte mila autorităților județene, centrale sau europene. Cu atât mai mult acum, când orașul e într-un provizorat început după demiterea penalului Dăneșan și întreținut după demisia lui Mălăncrăvean, care, dacă mă întrebați pe mine, nu știu ce autoritate morală mai are și pe cine mai reprezintă.

Două procente pentru monumente 

   Reamintesc că pe finalul lui 2017 Consiliul local a adoptat o hotărâre prin care două procente din bugetul local vor fi alocate pentru restaurarea monumentelor aflate pe raza administrativ-teritorială a municipiului. Este singura inițiativă de acest fel și aparține consilierilor Uniunii Independente pentru Sighișoara (detalii aici). Totodată este singurul mod prin care Primăria poate fi constrânsă ca la finalul fiecărui exercițiu bugetar să prezinte consilierilor locali un raport privind modul de îndeplinire a sarcinilor. În contextul de ilegitimitate dat de demisia lui Mălăncrăvean, ar putea fi un prim pas spre normalitate.

    Alte două proiecte ale UIPS pe aceeași temă sunt blocate de ani de zile în eficientul mecanism administrativ condus pe rând de Dăneșan, Bândea, Gavrilă și Mălăncrăvean: proiectul privind restaurarea și strămutarea monumentului “Skariatin” și proiectul privind restaurarea monumentului “La Chip”, de degradarea cărora tot Primăria Sighișoara este responsabilă.

Tudor Groza

EURODEPUTATUL MIRCEA DIACONU, INVITAT LA O DEZBATERE PE PROBLEME DE PATRIMONIU

in

Tags 

cultura

Luni, 26 februarie 2018, cu începere de la ora 13:00, în Sala Festivă a Primăriei, va avea loc o dezbatere publică pe probleme de patrimoniu, la care vor participa reprezentanți ai municipalității și eurodeputatul Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European. Subiectul discuțiilor este “Necesitatea reabilitării zidului de incintă al cetății medievale Sighișoara și identificarea unor surse de finanțare în vederea executării urgente a lucrărilor de reabilitare”. La dezbatere sunt invitați societatea civilă, presa, asociațiile și fundațiile legal constituite având ca domeniu de activitate protecția monumentelor istorice.

JOSEPH HALTRICH, SIGHIȘOREANUL ALE CĂRUI BASME AU CUCERIT EUROPA ȘI SUA, RĂMAS NECUNOSCUT ÎN ROMÂNIA

in

Colecţionar de basme germane din Epoca Romantică, sighişoreanul Joseph Haltrich, care a purtat o intensă corespondenţă cu Fraţii Grimm, Jacob şi Wilhelm Grimm, a reuşit să cucerească Europa şi SUA cu colecţiile sale, însă a rămas un necunoscut în România. Joseph Haltrich (foto sursa Wikimedia), pedagog, filolog, preot şi etnograf, este una dintre cele mai mari personalităţi ale Sighişoarei, dar şi ale întregii Românii, s-a născut la Reghin, în 22 iulie 1822 şi a decedat în 17 mai 1886, la Sighişoara, fiind îngropat în satul Şaeş, comuna Apold.

20 DE MILIOANE DE LEI PENTRU REABILITAREA STAȚIUNII OCNA SIBIULUI

in

Proiectul ”Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului” a fost depus de către Consiliul Județean Sibiu și Primăria Ocna Sibiului, în parteneriat, și este concentrat pe două obiective principale: reabilitarea infrastructurii rutiere pe mai mult de 3,1 km, realizarea unei parcări în suprafață de peste 5500 mp, precum și realizarea de amenajări specifice activităților de agrement pe o suprafață de peste 38.000 mp. Bugetul cererii de finanțare pentru această inițiativă, prevede o valoare totală de peste 19,6 milioane lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de peste 19,2 milioane lei, respectiv circa 4,26 milioane euro, la care se adaugă contribuția beneficiarului.

CETATEA SE SURPĂ, PRIMĂRIA SE SCARPINĂ

in

Tags 

100% Local

Marcarea unui an de la demisia lui Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean a culminat cu prăbușirea unei porțiuni din zidul ce leagă turnul croitorilor de turnul cizmarilor. Despre riscul de surpare a terenului se știa încă din a doua jumătate a secolului 19, însă, după cum se vede, autoritățile nu au luat nicio măsură concretă în privința consolidării și conservării fortificațiilor medievale. Mai mult, includerea centrului istoric pe lista patrimoniului mondial a fost condiționată de refacerea porțiunii din zidul ce leagă turnul măcelarilor de turnul frânghierilor, porțiune prăbușită în anul 1998. Iată că au trecut 20 de ani de atunci...

UN AN DE LA DEMISIA LUI MĂLĂNCRĂVEAN

Din punct de vedere politic, anul 2016 s-a evidențiat prin consolidarea simpatiilor românilor pentru socialism, în condițiile în care opoziția s-a fleșcăit considerabil, iar absenteismul celor scârbiți de clasa politică a înflorit. Pe acel val trecător Sighișoara și-a păstrat tradiția de oraș pesedist bizar și subdezvoltat, alegându-și, după eliminarea din schemă a lui Ioan Dorin Dăneșan, un nou primar, în persoana lui Ovidiu Dumitru Mălăncrăvean. Euforia alegerilor a durat câteva luni, căci, pe fondul protestelor împotriva guvernului Grindeanu, acesta a renunțat oficial, de bună voie și nesilit de nimeni, la mandatul încredințat de cei peste 3.500 de sighișoreni.

CONTRACTUL DE FINANȚARE PENTRU REABILITAREA DRUMULUI JUDEȚEAN SIGHIȘOARA-AGNITA, SEMNAT LA SIBIU

in

Tags 

administratie

Evenimentul a avut loc pe 1 februarie 2018, la sediul Consiliului Județean Sibiu, în prezența președintelui Daniela Câmpean, a președintelui ADR Centru, Simion Crețu și a președintelui CJ Mureș, Peter Ferenc. “Reabilitarea DJ106 Agnita – Sighișoara” este un proiect comun între Județul Sibiu, în calitate de lider de proiect, Județul Mureș, în calitate de partener, UAT Agnita, UAT Iacobeni, UAT Brădeni, UAT Apold şi UAT Sighişoara.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE BLUES, EDIȚIA 2018

in

Tags 

100% Local

În ultimul sfârșit de săptămână al lunii martie va avea loc, în sala de spectacole “Mihai Eminescu” din Sighișoara, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Blues, singurul eveniment de acest gen din România. Concertele vor începe în fiecare seară la 19:30 și 21:30, iar gazdă va fi Berti Barbera. În 30 martie vor urca pe scenă The Silver Dimes (Olanda) și Big Creek Slim (Danemarca), iar în 31 martie Angelique Francis (Canada) și faimosul Eric Bibb (SUA).

DECIZIE A INSTANȚEI SUPREME, NESOCOTITĂ DE MĂLĂNCRĂVEAN & CO

În 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție ce a lămurit chestiunea contravențiilor aplicate de polițiștii locali în domeniul circulației rutiere. Potrivit judecătorilor, doar “agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege”. Cu toate astea, Executivul a tras de timp câteva luni, evitând reglarea legislației interne...

MAGAZIN CORALIA, NEÎNSCRIS ÎN CARTEA FUNCIARĂ ȘI FĂRĂ CONTRACT

in

Tags 

100% Local

N-am fi abordat acest subiect dacă n-ar fi existat perseverență din partea celui care, oficial, încă se prezintă drept primarul Sighișoarei, în condițiile în care a renunțat la funcție în luna februarie a anului trecut. Cu toate că orașul nostru are multe lipsuri, prioritățile uzurpatorului de calități oficiale pe nume Ovidiu Mălăncrăvean (PSD) sunt cu totul altele. Istoria magazinului Coralia din cartierul Andrei Șaguna, căci despre el este vorba, începe în primul mandat al fostului primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD), când construcția inițială - un chioșc alimentar - ocupa o suprafață de 12 mp, închiriată de la Primăria Sighișoara.

OPRIREA VEHICULELOR PE STRADA VIILOR, INTERZISĂ

in

Tags 

100% Local

În cadrul ședinței comisiei de circulație din 23 ianuarie 2018 s-a aprobat amplasarea unor semne de circulație ce interzic oprirea vehiculelor pe strada Viilor. Modificarea survine ca urmare a numeroaselor sesizări pe care locuitorii din zonă le-au făcut de-a lungul timpului. Concret, aceștia s-au plâns autorităților locale de vehiculele de mare tonaj care, în coloana spre fabrica de cărămidă, opresc în fața locuințelor lor, blocându-le accesul în curți și făcând gălăgie și mizerie.

CRIZA DIN PSD ȘI TĂCEREA MIEILOR SIGHIȘORENI

in

Tags 

politica

Aveam pretenția să văd niște opinii sau luări de cuvânt din partea special-democraților mureșeni, însă tăcerea acestora este suspectă. La fel de suspectă este lipsa de reacție a filialei locale condusă, de facto, de consilierul Ovidiu Matei. Din partea membrilor săi n-am însă pretenții, știut fiind că PSD Sighișoara a dat în ultimii ani un primar condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare și trimis în judecată pentru fals și uz de fals – Ioan Dorin Dăneșan, un primar care a renunțat la mandat după câteva luni și care este ținut artificial în funcție – Ovidiu Mălăncrăvean și un viceprimar UDMR cu probleme de integritate – Tivadar Toth.

OBSCURITATE ÎN STABILIREA TAXELOR ȘI IMPOZITELOR PE 2018

in

Tags 

economie

Știați de proiectul taxelor și impozitelor locale pe anul 2018? Nici noi. El a fost aprobat de Consiliul local în 28 decembrie 2017 și nu aduce mari schimbări. Fiind un proiect de interes public, pe care se bazează structurarea bugetului local anual, Primăria ar fi trebuit să consulte cetățenii și să anunțe acest lucru în prealabil. În cadrul procesului de transparentizare, reglementat de legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, se spune că ”autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz”.

REGULI NOI PENTRU TAXIMETRIȘTII DIN ORAȘ

in

Tags 

100% Local

În cadrul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local, din acest an, s-a modificat, printre altele, „Regulamentul privind organizarea și efectuarea serviciului de transport în regim taxi”. La proiectul prezentat, s-a propus și aprobat un amendament. Schimbarea unor greșeli de redactare, dar și modificarea vechimii mașinii, în regim taxi, au fost câteva dintre modificările votate. În Sighișoara, numărul maximum de autorizații pentru transportul de mărfuri și bunuri în regim taxi este de 117. Acestea sunt valabile 5 ani. Condiția principală era, până acum, să nu depășească 10 ani de la data fabricației. Însă, viceprimarul Toth Tivadar a considerat că această perioadă este „exagerat de mare” și astfel, în urma votului acordat de PSD – PNL – UDMR, s-a modificat la 7 ani.

A FOST APROBATĂ DOCUMENTAȚIA PENTRU RESTAURAREA MONUMENTULUI ”LA CHIP”

in

Tags 

cultura

În ultima ședință ordinară a Consiliului local din 2017, desfășurată în 28 decembrie, consilierii locali au votat, în unanimitate, documentația necesară pentru lucrările de intervenție la monumentul ”La Chip”, având valoarea de 140.201 lei (TVA inclus). Pe baza documentației aprobate turnulețul va trebui să intre, în viitorul apropiat, în faza de restaurare propriu-zisă și de includere în circuitul turistic, un proiect inițiat de consilierii Uniunii Independente pentru Sighișoara, în anul 2014.

CÂND INJUSTIȚIA DEVINE LEGE, REZISTENȚA DEVINE DATORIE

in

În iureșul creat aș pune reflectorul pe ce se întâmplă în lumea justiției dintr-un alt unghi, fără însă a generaliza. Cu siguranță România postdecembristă ar fi arătat mai bine dacă fenomenul corupției ar fi fost împiedicat să se dezvolte precum un cancer. Micile coțcării nesancționate la timp s-au rostogolit ca bulgărele de zăpadă, devenind acte de subminare a economiei. Multe dintre aceste coțcării au plecat de jos, din mediile locale, acolo unde apărătorii legii și ai ordinii de drept au închis de cele mai multe ori ochii în fața influențelor politice, a prieteniilor și a cumetriilor, împărțind dreptatea după bunul plac.

DAȚI CÂTE-O PATINĂ LA FIECARE, SĂ AJUNGĂ LA TOATĂ LUMEA

După rateul puterii de anul trecut și după sabotarea opoziției reale, care a (re)venit cu propunerea achiziționării patinoarului artificial, Ovidiu Mălăncrăvean a insistat, până la primul fulg de nea, pe un parteneriat cu Clubul Sportiv Societatea de Patinaj Brașov, cu care se purtau discuții subterane încă din primăvara acestui an. Brașovenii n-au mai venit, iar Mălăncrăvean s-a sucit, exact ca-n cazul demisiei din luna dragostei.

3 POLITICIENI LOCALI AR PUTEA SCĂPA DE PROBLEMELE DE INTEGRITATE

in

Tags 

politica

Potrivit ANI, 675 de foști sau actuali deputați, senatori, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, primari și consilieri locali ar putea beneficia de modificările propuse. Din cele 675 de dosare privind încălcarea regimului de integritate 597 se află pe rolul instanțelor de judecată, iar 78 sunt definitive și irevocabile. Pe lunga listă dată publicității se regăsesc și 3 aleși locali cu probleme de integritate: actualul viceprimar Toth Tivadar (UDMR), fostul consilier local Burlacu Adrian (PNL) și fosta consilieră locală Fintoc Marieta (PSD). Dacă modificările vor fi adoptate aceștia vor scăpa de sancțiuni.

MĂDĂLINA FLOREA: “OBIECTIVUL MEU PRINCIPAL ESTE SĂ PRIND JOCURILE OLIMPICE DIN 2020”

in

Tags 

sport

Viața de sportiv nu înseamnă doar să treci peste linia de start. Acest tip de viață înseamnă disciplină și rigurozitate. Micile plăceri ale vieții cad pe locul doi, iar sportivul va fi obligat să își urmeze cu obstinație obiectivele stabilite. După multă muncă, sacrificii, bătălii cu propria persoană și o eternă nesiguranță dată de accidentările care nu te anunță când apar, sosește și succesul. Cum identificăm acest “succes”? Răspunsul perfect ni-l oferă tânăra sighișoreancă Mădălina Florea, una dintre speranțele României pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020, legitimată la Clubul Sportiv Municipal Sighișoara și Clubul Sportiv Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad.

CÂND BOALA TE CUPRINDE, OMENIA TE AJUTĂ!

in

Tags 

sanatate

La 36 de ani, sighișoreanul Mihai Savu este diagnosticat cu o boală cruntă – cancer de colon. De doi ani de zile se luptă cu această boală, însă acum a recidivat. După o perioadă atât de grea, a obosit, nu mai poate lupta doar el și a sa familie, ci are nevoie de ajutorul întregului oraș. Sighișoara este un oraș mic, vorba aceea, toți ne știm, cel puțin din vedere. Însă pe Mihai, dacă îl întâlnești acum pe stradă, nu-l mai recunoști. De la omul activ, solid, cum s-a descris chiar el, a ajuns la 62 de kilograme, lipsit de vlagă, dar, totuși, cu o speranță în suflet. Când mai ești și tatăl a două fete, de 6 și de 4 ani, lupți până dincolo de limite.

DOLIU NAȚIONAL ÎN 14,15 ȘI 16 DECEMBRIE

in

Guvernul a adoptat o hotărâre prin care 14, 15 și 16 decembrie 2017 sunt declarate zile de doliu național pe teritoriul României în memoria regelui Mihai, șef al statului român între anii 1927-1930 și 1940-1947, se arată într-un comunicat al Guvernului. "În zilele de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. De asemenea, drapelul României în bernă va fi arborat la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ și de cultură, misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiunile ce navighează sub pavilion românesc...

Pagini